Tango - The Game. (Cabeceo)

By Patricia Ionea, March 27 at 5:14pm

De ce nu dansam la milonga?

Acum ceva timp ma nimerisem langa un tip la o milonga. Mai schimbam o gluma, mai o parere pana ce el se ridica sa danseze cu o fata sau eu intrerupeam discutia pentru a dansa cu altul. La un moment dat tipul, mai slobod la gura de felul lui, imi spune> “Tangoul asta e un dans misogin.” “???!!!” ii arunc eu o privire. “Pai o femeie ar fi in stare sa danseze si cu un caine mort numai sa nu stea pe scaun. Barbatii sunt intotdeauna mai putini, iar ele vin de multe ori degeaba la milonga ca pleaca la fel de nedansate cum au venit” imi explica el cu un zambet satisfacut pe fata.

Adevarul e ca imaginea fetelor stand pe margine la o milonga e ca un fel de peisaj fara de care aproape ca nici nu ai recunoaste un astfel de eveniment. Si unele, asa cum spunea amicul meu mai pe sleau, stau acolo si o noapte intreaga fara sa danseze macar o data. I se poate intampla oricui. Mi s-a intamplat si mie odata. Dar daca ma uit cu sinceritate in urma imi dau seama ca o mare parte de vina imi apartine.

Cabeceo a fost inventat pentru a evita situatiile penibile, clasice, cand baiatul venea in fata fetei cerandu-i timid sa danseze, iar ea il refuza, intorcand nasul in stanga sus si chicotind apoi cu prietenele. Urat sentiment, nu? Si daca mai pui la socoteala ca la mijloc e orgoliul unui barbat….atunci fetele ar trebui sa inmulteasca sentimentul cu 10.

Pe de alta parte, cabeceo e si un mijloc prin care fata poate sa-si exprime si ea intentia de a dansa cu un barbat, ajutandu-l sa treaca peste eventualele emotii, timiditati pe care uneori barbatii le traiesc mai puternic decat noi, oricat de puternici par in exterior. E o modalitate prin care iti poti afirma increderea in propria feminitate.

Din pacate, de cele mai multe ori, din cauze diverse, nici barbatii nici femeile nu se folosesc de cabeceo.

Exemplul cel mai haios l-am avut la una dintre lectii cand, minunea lumii!, au fost trei baieti in plus. Dupa un cabeceo refuzat, s-au asezat pe scaun si apoi…ghiciti ce?: nu au mai dansat. Ba chiar unul a plecat acasa. O fata nu ar fi facut asta niciodata. Ea ramane pe scaun, se razbuna, lupta pentru dreptul ei de a dansa. Barbatii insa, mai orgoliosi poate, au o dificultate in a trece peste momentul de refuz. Ciudat, nu? N-ai fi zis.

Pe de alta parte, nici fetele nu ii ajuta prea mult.

Ieri tocmai vorbeam cu o fata care mi se plangea ca desi sunt doi lideri liberi, nu danseaza. Am intrebat-o daca a facut cabeceo si mi-a spus ca da, dar nu a mers. Ma miram> era frumoasa, danseaza bine…ce n-a mers? Asa ca am intrebat-o iar, exemplificandu-i> adica ai incercat sa faci asta? Si mi-am fixat privirea pe unul dintre lideri. In clipa urmatoare el mi-a raspuns privirii si a venit sa danseze. Cred ca totusi nu incercase…

Pe scurt; invitatia la dans prin cabeceo este atat o dovada de incredere in sine, dar si o dovada ca ne intelegem si respectam potentialul partener cu partile sale puternice, dar si cu retinerile ori vulnerabilitatea sa. Nu putem astepta ca totul sa ni se ofere ca si cand ar fi de inteles ca meritam sa dansam. Asta e valabil mai ales pentru fete. Pe de alta parte…un barbat este barbat daca stie sa ceara ceea ce doreste, iar un eventual refuz nu este decat o privire care, intre atatea alte privire dintr-o sala plina de oameni, nu se intalneste cu a voastra. Asa ca ce avem de pierdut?


Alt articol legat de Cabeceo, sau, cum mi-a fost mie de folos Cabeceo: "Doua Dansuri"