Unora le este greu sa traiasca, le este greu sa faca orice, altora le place sa se aventureze, altora le place sa se joace, …. ma refer in general in viata, dar de ce nu s-ar aplica asta si in tango? Cuiva caruia ii este greu sa faca orice probabil ca i se va parea si tangoul greu....Mie nu mi s-a parut niciodata tangoul greu, dar am auzit pe altcineva, leader care zicea ca tangoul pentru domni este greu. Nu stiu ce sa zic.
Mi se pare ca e la fel cu orice alta disciplina... cand nu stii olandeza probabil ca pare al naibii de grea, cand ai invata-o si o vorbesti fluent parca nu mai pare asa de grea. Probabil ca tot ce nu cunoastem ne provoaca teama, reticenta si tindem sa catalogam ca fiind “greu” de facut, pentru ca trebuie sa facem ceva nou. Pe de alta parte vad ca mai toti oamenii care reusesc sa ajunga sa danseze cat de cat dupa o scurta vreme isi doresc cu nesat sa invete figuri noi... si nu li se mai pare greu sa faca nici o figura noua, ba din contra abiea asteapta sa invete ceva nou! Si tot mai maraie ca cica “e greu”... cam cum vine asta, ca nu pricep? Desi li se pare greu, tot vor tot felul de trasnai!
Tind sa trag concluzia ca odata ce i-au prins gustul si incepe sa le placa si vor lucruri “dificile”, (la inceput figurile par cele mai dificile de facut) raman totusi cu prima impresie, ca e greu. Desi in realitate nu ne mai este atat de greu, nu ne modificam prima parere, in capul nostru ramanem la “setarea” ca “tangoul este greu”.
Pentru un copil care a invatat de cand s-a nascut doua limbi acasa, nici una dintre cele doua limbi nu i se pare dificila.... Daca intreb pe fiecare dintre voi daca e greu sa mergeti in conditii de sanatate buna, nu e nimic greu in a merge. Daca intreb daca a fost greu sa inveti sa mergi cand erati mici o sa vi se para ca intrebarea e cel putin stupida daca nu tampita de-a dreptul. Copiii nu-si pun astfel de probleme ca e greu sau usor cand invata sa vorbeasca sau sa mearga, pur si simplu incep sa vorbeasca si incep sa mearga.
Mie nu mi s-a parut niciodata tangoul, dansul in sine, greu. Si n-am inteles niciodata de ce zice lumea ca tangoul este greu. Setarea mea initiala si confirmarea de-a lungul timpului prin experiente succesive ca tangoul este “frumos” si “usor” s-a mentinut de la inceput pana acum. Nu tangoul in sine este greu, cred ca alte lucruri de fapt ne fac sa ne imaginam si sa ne reprezentam in mintea noastra ca “tangoul este greu”, lucruri care difera de la persoana la persoana, fiecare le are pe ale lui.
Mai mult, daca intrebam un dansator avansat daca tangoul este greu, la nivelul la care este el, cred ca raspunsul ar trebui sa fie ca pentru el tangoul este usor. Dar e posibil sa se uite la experienta prin care a trecut ca sa ajunga acolo si sa zica, ca de fapt tangoul este greu, pentru ca a trebuit sa faca niste eforturi sa ajunga acolo unde este, pentru ca a trecut prin niste experiente care i s-au parut grele.
Pana la urma, este tangoul greu? Este usor ? Este exact asa cum ti-ai spus tu in capul tau ca este. Daca ti-ai zis ca este greu creierul se va concentra sa gaseasca in realitate toate argumentele pentru care tangoul este greu, iar experientele tale legate de tango vor fi dificile. Daca iti zici ca tangoul este savuros, creierul tau va cauta in realitate toate argumentele pentru care tangoul este savuros, iar experientele tale legate de tango vor fi savuroase. Daca iti spui ca este interesant, toata mintea ta se va concentra sa gaseasca toate acele lucruri interesante in tango, iar experenta ta de tango va fi interesanta, poate chiar fascinanta, poetica, roz, trista sau orice altceva iti spui ca este tangoul. Este exact asa cum iti spui tu ca este.
Deci cum este tangoul?
;)
Comentarii