Si mie si tie ne plac vacantele. Probabil ne place sa
calatorim, sa vizitam. La NY mergem sa vedem Statuia Libertatii si Empire State
Building, la Paris mergem la turnul Eiffel, Notre Dame si la Versailles, la
Londra la Big Ben, la Budapesta vedem Parlamentul si podurile, la Viena vedem Schönbrunn,
la Bucuresti vizitam Casa Poporului si Ateneul si asa mai departe.
Cand zici turnul Eiffel ai zis Paris. Cand zici Vivaldi spui
preclasici, cand zici Mozart vorbesti de clasici, cand spui Monet spui impressionism.
Ce sunt toate acestea? Embleme, repere. Fie ca sunt locuri pe harta, cladiri in
orase, oameni sau opere de arta. Avem repere. Avem nevoie de niste puncte fixe,
cunoscute, de la care sa plecam si sa cream. Radacini la care sa ne intoarcem si de unde sa ne inspiram.
Fiecare domeniu care se respecta are filozofia lui, regulile
lui, istoria lui, valorile lui, oamenii lui considerati de varf, locuri
emblematice, momente de glorie. Tangoul le are pe toate acestea.
Acum, si tu si eu ne-am construit propriile repere in tango.
Diferite. Si e perfect ok. Daca pentru mine anumite locuri unde am dansat sunt
de referinta, probabil ca tu daca esti din alt oras ai alte locuri de
referinta. Pentru mine o anumita scoala este de referinta pentru ca acolo am
inceput sa invat tango, dar pentru tine, din alt oras este o alta scoala de
referinta unde ai invatat tangoul. Poate pentru mine o milonga de referinta
este “La Scena”, iar pentru tine este milonga de la “Rodizio”. Si cu toate
acestea si tu si eu avem cateva evenimente de referinta in Romania unde am
dansat impreuna, dau un exemplu, Tango Cazino. Pentru mine
Geraldin este un reper, pentru tine poate este Kalganova. Pentru mine un reper
este Balmaceda, pentru tine poate este Achaval.
Tangoul are oameni de varf, dansatori emblematici, muzica
dansabila si nedansabila, eticheta/codurile de la milonga, milongi
traditionale, profesori superi buni, locuri unde s-a dansat, valori general
aceptate, linii directoare care duc tangoul mai departe intr-o anumita forma.
Sunt repere de urmat, modele bune de urmat, ca sa ramana tango si nu kizomba
sau dans contemporan sau calusarii.
E foarte usor sa pierdem reperele daca ne uitam in imediata apropiere, la vecinu’ in curte peste gard. Deschidem ochii din ou si primul lucru pe care il vedem zicem ca e “tango”. Mai cauta, la sursa. N-am nimic cu vecinii, sunt minunati, dar doar pentru ca sunt aici langa noi, aproape, in Europa, nu inseamna ca sunt de referinta pentru tango.
Tot ce se intampla in Europa pierde din tot ce inseamna
tango in Argentina. Europa nu este de referinta pentru tango nici ca dans, nici
ca muzica la milongi, nici ca atmosfera, nici ca reguli, eticheta, coduri, etc.
Dansatorii europeni nu sunt de referinta. Milongile din Europa nu sunt de
referinta. DJii europeni nu sunt de referinta. Vorba unui coleg din comunitate,
un classic in viata, “cei care nu suntem argentinieni trăim doar intr-o copie
comoda a acestui dans”. Dar daca tot copiem, de ce sa copiem o copie a copiei a
copiei si sa nu copiem direct originalul? Mai bine jucam telefonul fara fir, ca tot acolo ajungem :))
Reperele iti spun asta e bun, asta nu bun. Fara repere riscam sa acceptam orice
doar pentru ca ii zice pe undeva in titlu, printre alte cuvinte, si “tango”.
Deci, care zici ca sunt reperele tale in tango?
Comentarii