Top 3 Tango Leaders in Romania

Daaa, asaaa, ... hehe, aud de aici cum va merg rotitzele! Stiu deja pe cine ati pus pe primul loc, fara ca macar sa clipiti!!! ... poate ati ezitat un pic la ordinea celor de pe locul 2 si 3 :)

Sa fie chiar asa cum i-ati pus voi in mintea voastra? Pai hai sa vedem cine ar fi candidatii si cum i-am putea apoi aseza in ordine, incercand sa pastram cat mai departe subiectivitatea :)

Am avea asa (la gramada):
- un dansator foarte muzical, fara prea multa grija pentru postura si tehnica sa, insa foarte atent cu partenera.
- ar fi un alt dansator cu multa energie, care calca, si are o muzicalitate aparte, si ceva porteno in dansul lui, nu-mi dau inca bine seama ce anume ii da acest aer;
- un altul foarte elegant, ceva intre Dispari si Balmaceda, cu un dans fluid si fara prea multe figuri, n-am mai dansat de multa vreme cu el, sa tot fie un an si jumatate, dar ii admir progresul;
- un altul care nu are o postura prea corecta pentru ca pune pe primul loc energia din cuplu si imbratisarea;
- un altul care danseaza in bula lui, cu o muzicalitate aparte,
- un altul care danseaza mai mult nuevo, cu miscari largi si prefera imbratisarea deschisa;
- un altul care face pasi foarte mari pe ring, si are nevoie de mult spatiu, fluid, elastic si cu multe figuri;
- un altul fara prea multa tehnica dar cu un mare interes pentru povestea si sentimentul din dans;
- un altul foarte vizibil pe ringul de dans, cu o tehnica impecabila, cu un dans foarte incarcat care vrea sa prinda fiecare nota din melodie;
- un altul care vrea si cauta tangoul de scena
- un altul, caruia nu-i simti pasii, parca plutesti, si caruia ii place sa repete aceeasi miscare over-and-over again
- altul pe care il vezi cand incepe dansul cum ii rontzaie rotitele in cap, si toata melodia parca este un algoritm matematic, danseaza rar la milonga, dar dansul lui e foarte muzical
- altul nu danseaza decat milonga
- un altul are un dans usor de intuit, avand miscari repetitive, dar pe de alta parte asculta muzica si partenera
- altul calca inca pe calcaie, si parca are picioarele tepene, dar are avant, si energie si il intereseaza postura si caminarul
- ar mai fi unul care danseaza mai pe mic, se pierde in multime avand un dans discret, dar este adeptul stilului clasic pur, as putea spune ca pare chiar batos, dar aluneca frumos pe pista.

Huuuhhhh, sa trag aer in piept si sa respir! Sa numaram acum... cati au fost? Sa tot iasa la inventar vreo 14-15-16?!? Peste doua plutoane de tangueros! Astia sunt cei care mi-au venit in minte la prima strigare, fara nici o ezitare, fara sa rasuflu, fara sa stau sa ma gandesc; sunt probabil cei dupa care m-as uita la milonga ca posibili parteneri pentru seara respectiva, iar in cazul in care ei nu ar fi acolo, lista continua dar incerc sa nu ma lunges aicea.

Stau si ma gandesc, cum am putea, dintre toti cei mai sus enumerati, sa alegi unul singur care sa-i intreaca pe toti??? Daca ne uitam la fiecare, putem sa zicem: da, are muzicalitate dar n-are postura, daca are postura cam alearga, daca nu alearga e repetitiv, daca are imbratisare nu face pre multe scheme, daca face scheme nu prea are emotie, daca are emotie ii lipseste postura, daca are tehnica ii lipseste povestea si uite asa ne invartim in jurul cozii... nimeni nu e perfect! Corect? Si totusi, sa ne straduim, cu siguranta trebuie sa existe liderul perfect! Oamenii au nevoie de modele, au nevoie de repere, trebuie sa se raporteze la ceva, asa s-au obisnuit. Si s-au mai obisnuit ca intotdeauna altcineva e mai bun. Si uite asa a aparut “cel mai bun” in mintea tuturor. Nu pentru ca este asa, ci pentru oamenii au nevoie de asta.

Atunci, cum (doamne iarta-ma! - sa facem semnul crucii) putem sa facem un top? Cum il alegi pe cel mai bun? Dupa mine, NU exista cel mai bun!!! Pentru ca toti suntem diferiti, fiecare e bun in felul lui, are ceva de apreciat si de admirat si care ne face placere in dans! Ceva anume, o trasatura mai accentuata care e numai a lui si care intr-un dans te face sa zambesti. Din punctul meu de vedere, toti cei mai sus enumerati sunt pe primul loc, langa multi altii ca ei, asta daca tineti neaparat sa facem un top, asa cum s-a mai incercat prin zona tangoului, dar era un top al preferintelor personale ale cuiva, dupa o scara proprie de valori.

Vad la milonga cum treapada unele fete sa danseze neaparat si neaparat cu “cel mai bun”, vai de mine si de mine, daca nu au dansat in seara respectiva cu “cel mai bun” seara aceea e distrusa :) :) :) Le vad cum stau pe margine la milonga si li se scurg uochii si sunt date pe spate, si ofteaza, si spun toate: ” Ce frumos danseaza!”. Ma uit si eu pe ring si vad o multime de baieti care danseaza frumos... si le intreb intrigata: “la care te referi?” si primesc raspuns: “cum nu-l vezi “pe cel mai bun”!?!?” Apoi in asteptarea unei invitatii de la “cel mai bun” ele accepta alte invitatii dar le vezi clar ca nu sunt multumite, ele vor sa danseze “cu cel mai bun”! si totusi le mai scapa cate un zambet.... Si uite asa pierd ele ocazia de a avea intr-adevar un dans foarte bun cu altcineva la fel de bun, dar in alt fel! Numai ca ele nu mai vad acel fel...

Helllloooooooo... ce aveti cu toatele? Parca e psihoza in masa!!! :) :) :)

Ar fi ok, dar psihoza nu se opreste aici: chiar si alti lideri se considera sub “cel mai bun”(!?!?!?!?) Stau si ma gandesc, de ce se raporteaza baietii la altcineva? De ce tin neaparat sa se puna in inferioritate, sau – sa reformulez - sa puna pe altcineva pe un piedestal ca apoi sa-l admire cu veneratie? Cu siguranta ca daca ar stii ca sunt alte persoane care i-ar pune chiar pe ei insisi pe un pidestal, nu ar fi de accord cu asta...

Nu zic sa nu ai modele/”idoli”/maestrii de la care sa inveti sau care sa-ti fie ghid in descoperirea propriului dans care sa te ajute sa dezvolti laturile tale in care excelezi, si sa te inspire, dar de aici pana la a-ti pune limite zicandu-ti ca tu nu o sa dansezi niciodata ca “cel mai bun”... asta mi se pare deja o aberatie! Si la urma urmei, un maestru este o persoana care are ceva deosebit, un anume ceva care sa te ajute pe tine sa devii cineva, pentru ca fiecare din noi are un anume ceva, iar daca ne apucam sa-l copiem pe modelul nostru, in final nu vom fi decat o comunitate de copii... sa fie ok asta? Sau sunt eu dusa cu pluta??? :)

Oare dorinta fetelor de a dansa cu un anume “cel mai bun” ii impinge pe liderii de azi sa se compare incontinuu, sa se raporteze non-stop la “cel mai bun”, si sa-si doreasca sa devina ca acela? Sau e doar psihologie masculina... sau este semn al unui ‘selfistim’ scazut, al devalorizarii constante a propriei valori?

Cel mai bun este in fiecare din noi, numai ca nu-l lasati sa iasa la iveala, ca va uitati dupa balarii si plecati urechea la prostii... nah ca am facut si rime! :)