Lectie deschisa de tango - in prag de sarbatori

Lectii deschise de tango - cu Nana si Laurentiu

Pentru ca suntem in prag de sarbatori, si dar din dar se face rai, m-am intrebat ce dar ar putea incazi inimile dansatorilor de tango in aceste zile friguroase de iarna... si iata: doua lectii gratuite de tango adresate incepatorilor sau oricui vrea sa se intoarca la inceputuri:

Marti, 15 Decembrie - orele 19.30

Marti, 22 Decembrie - orele 19.30

Lectiile vor avea loc la Studio Xperimental, str. Hrisovului 2A, zona Pajura.
Toata lumea este binevenita! Intrarea este libera!

Revelion 2010

Dragi tangueros,

Ne-am adunat cativa prieteni sa organizam impreuna "REVELIONUL 2010".

Vom dansa Tango (si nu numai) la studioul Luci & Moniq din Bd Magheru nr 29, etaj 1, ap 8 (deasupra cinematografului Studio)

Petrecaretii organizatori suntem:

Cata & Diana, Laura & Razvan, Andrei & Andreea, Nana, Lucia, Manu'

DJ - Catalin, Andrei si oricine are inclinatii :)

Cotizatia pentru baloane, artificii, tort, bauturi racoritoatre si "ametitoare", sampanie, apa, servetele si alte ustensile, precum si pentru curatenia de dupa, este de 40 ron / persoana.

Aceasta poate fi "depusa" la cel putin unul dintre organizatori, pana pe 29.12 cel tarziu.

Mancare si/sau alte bauturi, sucuri, etc, care va fac cu ochiul in mod special, pot fi si ele aduse de catre fiecare, dupa posibilitati, pentru a le putea savura impreuna :-))

Nu conteaza cine esti, unde dansezi, unde inveti, ce afiliere politica ai, esti binevenit la petrecerea noastra sa sarbatorim impreuna inca un an frumos si plin de TANGO !!!

Locurile sunt limitate!

Organizatorii

Tango: event vs. feeling

In secolul XII ia nastere stilul gotic, cunoscut si sub denumirea de Stilul Francez, care domina arhitectura Europei pana prin secolul al XVI-lea. Elementele sale caracteristice sunt sunt bolta in arc frant sau ogiva, arcul de sustinere al ogivei, asa numitul arc butant, si rozeta, prezenta atat in basoreliefuri cat si in alte forme ornamentale. Constructiile caracteristice stilului gotic sunt in principal: catedralele, primariile, palatele de justitie, constructiile militare, si cateva locuinte particulare, unele avand dimensiunile palatelor. Dupa cum se observa, toate aceste stabilimente sunt constructii destinate mai mult publicului nu privatului, constructii reci, unele foarte frumoase, menite sa domine si sa impuna, sa te faca sa te simti mic si neinsemnat. Ca o femeie fara suflet ar spune unii!

In acelas timp, in perioada secolelor XII-XVI Biserica devine puterea absoluta si suprema, ea controleaza tot in Europa si chiar se impune in mod sangeros in America nou cucerita. Departe de ce ceea ce propovaduieste crestinismul, si departe de sufletul omului, Biserica, ca forta politica si financiara trebuia sa se impuna, ca o prezenta permanenta in constiinta oamenilor, si pentru asta ii trebuiau instrumente. Unul din instrumentele de control a maselor a fost mentinerea sentimentului de frica si opresiunea si astfel a aparut inchizitia. In afara de inchizitie, un alt instrument la indemana, ceva mai soft, pentru ca avea si putere financiara si isi putea permite, a fost intimidarea individului prin constructii impunatoare, imense, reci, care mentinea senzatia de “micime” si neinsemnatate in sufletul fiecarui Crestin, nu care cumva acesta sa-si dea seama de conditia si valoarea sa umana, spatii imense fara nici o legatura cu alinarea sufletului pe care o pretindea religia crestina. Un alt instrument folosit de biserica pentru intimidarea enoriasilor a fost orga, si muzica bisericeasca scrisa pentru orga. Astfel, senzorial, sentimental, vizual si auditiv, crestinul era pe de plin controlat.... Unii ar exclama: pai ce, nu asa fac si femeile?

Tarziu, in secolul XIX, cand biserica isi pierduse puterea, in Argentina, din lipsa de fonduri pentru constructia orgii, au recurs la alta varianta; si pentru ca era usor de transportat dintr-un loc in altul, vine primul bandoneon din Germania, care incerca sa reproduca sunetele orgii. 

Bah, ma lasi! – ar zice unii. Ce treaba are tangoul cu stilul gotic si cu biserica si cu femeia !?!?! Evident, aparent niciuna! ☺

Revenind in zilele noastre, in Bucurestiul anilor 2004, o mana de oameni isi doreau cu ardoare sa danseze tango, pentru sufletul lor. Si iata-i intr-un bar, intr-o atmosfera intima, calda si primitoare, incercand sa exprime prin miscarea lor sunetele nuantate ale bandoneonului. Nu nu era muzica bisericeasca, era tangoul. Cateva luni toate bune si frumoase pana cand apare o problema si tangoul nu mai poate fi dansat in acel loc minunat, trebuia gasit alt loc. Zis si facut, s-a ajuns la Cina, s-a dansat si acolo inca cateva luni, si apoi a trebuit gasita alta locatie pentru milonga si pentru lectii. Erau deja vreo 30 oameni care frecventau cursurile de tango si veneau la milonga, foarte putini, dar ei isi doreau sa danseze tango. Sufletul lor avea nevoie de tango. Din disperare, am inceput sa ne strangem pe la unii si pe la altii pe acasa ca sa dansam. Nu conta locatia, important era sa dansam. Apoi am mers intr-un bar pe cheiul garlei, T-Shirt, de unde am fost fortati sa plecam cu tangoul nostru cu tot, da..., ne-au dat afara cu body-guard-zii, pentru ca dansam si nu faceam consumatie. Nu mai puteam avea pretentii la sali cu parchet, nu conta ca pe jos era gresie (ca la Biblos), nu conta ca spatiile erau impartite in mai multe camere unde se putea dansa (cum era La Italieni), important era sa avem unde dansa.

Problema principala pentru patronii de localuri era ca los tangueros erau putini, se tineau numa’ de dans si nu aveau timp sa faca consumatie – acum sa recunoastem ca nimeni nu se duce la milonga sa se imbete pulbere sa bea toata noaptea wishky sau caldari de vin, consumatii ce ar reprezenta sursa principala de venit pentru un local. Chiria pentru spatiu pentru o milonga nu putea fi acoperita cu taxa de intrare perceputa de la atat de putini oameni, organizatorii trebuiau sa aduca bani de acasa. Au fost seri cand erau maxim 8-10 persoane la milonga. Patronii nu erau interesati de noi, lor nu le iesea nimic din afacerea asta, ba din contra, le goneam si clientii obisnuiti ai casei care reprezentau pentru ei sursa principala de venit, clientela pe care ei se straduisera sa si-o faca in timp ca sa poata tine localul si chiar sa-l faca profitabil.

Asa a inceput tangoul in Bucuresti, mutandu-se din bar in bar, intr-o cautare permaneta de locatie pentru dans. Progoniti pe drumuri, dar cu dorinta dorinta vie de a dansa, am razbatut, iar astazi, in Bucuresti, se danseaza tango. Au fost lupte aprige cu soarta, dar sufletul noastru avea nevoie de tango si asta ne-a dat putere.

Astazi, decembrie 2009, ma uit in spate la toate locatiile prin care am dansat incepand cu barurile prapadite si restaurante micute, apartamente de bloc, Cismigiu, poduri si mansarde, cluburi, pana la Muzeul de Arta, Casa Armatei si Hotel Athene Palace Hilton. Exista o vreme cand ieseam in oras si in orice local in care intram ma uitam daca are parchet si cum e parchetul si cum s-ar fi putut aranja mesele pentru o milonga!!! Spuneti-mi ca nu vi s-a intamplat! Devenise deja gest reflex... acum imi dau seama ca am scapat de el. Imi aduc aminte chiar ca cineva s-a gandit sa-si ia o boxa si un mp3 player (in epoca dianintea Ipod-ului) usor transportabile, care sa poate fi instalate in orice moment intr-un bar, si sa putem dansa ad-hoc, cand ne apuca.

Ii aud pe unii astazi: “Uoau, iti dai seama ce nemaipomenit, dansam la Hilton!” si apoi sa strambe din nas cand e vorba sa danseze intr-un bar. Desigur cred ca e vorba de oameni care au venit in ultimele luni la tango si nu au vazut decat milongi in sali imense si impunatoare sau au dansat numai prin tari straine si habar nu au cum s-au luptat cei dinaintea lor sa construiasca o comunitate de tango in care ei au nimerit de curand si o iau asa ca pe tava, ba chiar culmea mai au si pretentii. Cred ca asta s-ar putea cataloga cu usurinta drept, cel putin, snobism, daca nu fitze si ifose si aere de vedeta! Ce, acum cativa ani s-a putut dansa in baruri si restaurante, acum ne cade rangul? V-ati invatat sa dansati numai sali sclipitoare cu coloane de marmura cu capiteluri poleite cu aur, in palate in stil gotic? Sunteti de vita nobila si nu puteti dansa decat in palate regale? Nu stiu, intreb!

Sa va intreb alt ceva: va aduceti aminte vreun dans care v-a ramas in minte si cu senzatia caruia ati trait in suflet trei zile si nopti si nu va mai trebuia nimic altceva, stateati asa intr-o stare de transa si levitati pe strada si prin viata voastra? Da? Care au fost dansurile voastre memorabile? Au fost la Hilton? La JCC? La Casa Armatei? Sau la Amsterdam, la Cina? La Italieni? La Brick’s? Sau nici nu ati auzit de localurile astea? V-ati intrebat vreodata ce a facut dansul acela atat de special si deosebit incat sa vi-l adceti aminte? A fost doar partenerul sau si ceva din atmosfera? Mh? Ceva din intimitatea localului? Daca ati fi dansat intr-o biserica in stil gotic construita pe vremea inchizitiei ar mai fi ramas un dans memorabil? Cu siguranta ca vi la-ti fi amintit, dar ca ceva horor!

Ma doare sufletu’ sa vad cum unii uita pur si simplu de unde au plecat si se lasa orbiti de stralucire, opulenta, sali imense reci si impunatoare, la care am ajuns azi, sa zicem din necesitate, pentru ca ne-am inmultit si avem nevoie de spatiu dar care nu ajuta absolut deloc la o atmosfera intima, nu faciliteaza deloc conexiunea dintre parteneri, unde nu exista “bula” aia in care se misca cei doi parteneri, unde sufletul tangoului dispare “pfuf” in neant, dar noi cica dansam tango! 

Intreb, ce e de fapt tangoul pentru voi? Un eveniment de mare amploare, cu sute de participanti internationali, ca la nunta, cu piste pe care se danseaza rasfirat haotic, unde nu simti pulsul dansatorilor, cu invitati de renume international, cu demosntratii de fortza fara nici un feeling, seci, care nu transmit nimic, si doar pentru ca reprezinta niste nume sonore toti suntem dati pe spate...:”ce frumos danseaza!”, cu tombole, cu premii, cu costumatii de tigani, mai adaugam si reflectoarele televiziunilor si ecourile in presa, si prezenta ambasadelor, speach-uri, mai intrerupem milonga 30 minute cu un filmulet documentar si evenimentul e gata! Ma mir ca mai avem timp sa punem o tanda intre atatea momente importante la o “milonga”. Am fost dresati sa credem ca asta e adevarata ... valoare?

Apoi, dupa eveniment entitatea organizatoare se poate bate “discret” cu pumnii in piept si poate zambi “modest” triumfator si sigura pe ea, controlator, pentru ca a castigat cea mai mare cota de piata si va acapara de partea ei cei mai buni dansatori, si astfel longevitatea businesului ei va fi asigurat. Acum are instrumente prin care isi poate controla “enoriasii” - dornici de o apartenenta la un grup “puternic” – pe multe cai: senzorial, sentimental, vizual si auditiv ☺. Atunci stai si te intrebi, unde esti tu, dansatorul de tango, in toata aceasta desfasurare de fortze... esti doar un pion, pe tabla de sah pe care se bat marile puteri. Ma intreb, unde mai are loc tangolul intre toate aceste lucruri? Voi il mai gasiti? ... ah, stai sa ma uit pe flyerul oricarui eveniment parca am vazut un cuvant de 5 litere scris pe acolo printre multe alte lucruri ... asssssaaa... sa ne punem ochelarii.... sa citim cu glas tare..., usurel, pe litere: T – a – n – g – o ! Hai ca nu a fost asa greu ☺ l-am gasit, era acolo pe hartie!

Incep sa inteleg de ce unii renunta la tot ce au construit si vor sa iasa din toata aceasta masinarie infernala cand lucrurile deraiaza in felul acesta si incearca sa caute punctul de la care au pornit: tangoul acela in care exista suflet, caldura si traire, conexiune, departe de coloanele aurite si candelabrele cu cristaluri, non valori care numa’ iti iau uochii dar nu-ti vor incalzi niciodata sufletul cu adevarat!

1 an de Milonga de Brasov & Lucian y Monica @ Brasov

In urma cu un an, in Brasov, Mos Nicolae a adus prima milonga lunara – Milonga de Brasov by Tango Nada Mas – alaturi de un set de seminarii sustinute de profesori de talie internationala – Murat si Michelle. Apoi, aproape in fiecare luna aceasta poveste s-a tot scris, de fiecare data mai frumos iar personajele din aceasta poveste au fost, pe rand, cei mai buni tangueros din Bucuresti dornici sa impartaseasca brasovenilor din experienta lor pentru ca oricine isi va dori sa danseze tango sa poata face acest lucru, iar accesul la informatie sa fie cat mai larg si pe gusturile tuturor.

Asa cum zicea si Doina, organizatoarea, nu a fost un an usor din punctul de vedere al organizarii acestor evenimente, au fost suisuri si coborasuri, bucurii si tristeti, prietenii s-au legat, prietenii s-au pierdut. Dar in ciuda tuturor greutatilor ne-am strans cum ziceam la Brasov si am scris aceasta minunata poveste. Am dansat. Tango. Toti cei care au apucat sa organizeze un eveniment, cat de mic, de tango stiu ce inseamna greutati si surprize cu care te intalnesti cu atat mai mult cu cat cererea cuplurilor de varf din tangoul romanesc este din ce in ce mai mare si este din ce in ce mai greu sa-i prinzi, unde mai pui ca gasirea unei sali potrivite nu este o munca deloc incantatoare, in asa fel incat sa nu se suprapuna nici cu alte evenimentele de tango! A devenit un sport extrem sa faci zig-zag pe calendar in asezarea unui eveniment in asa fel incat los tangueros sa nu fie pusi in situatia de a alege intre 2 evenimente de tango, ceea ce denota un respect reciproc intre organizatori, si o colaborare in avantajul tuturor.

Revenind la tangoul brasovean, consider ca fiecare dintre noi care a ajuns acolo a contribuit cu cate o caramida la temelia micii si insufletitei pepiniere de tango din Brasov si la promovarea tangoului in restul tarii, lucru care ar trebui sa ne bucure undeva in adancul sufletului si nicidecum sa ne fie rusine daca acest lucru este recunoscut in mod public! Io zic ca e de bine!

Asa cum zicea si Lucian ca s-a simtit bine de fiecare data cand a fost la brasov, daca ar fi sa iau fiecare cuplu in parte care a predat acolo, toti pe rand au zis ca s-au simtit minunat printre brasoveni care i-au primit cu multa caldura de fiecare data, iar ei, brasovenii au fost bucurosi si incantati sa poata invata de la noi si rezultatul acestei interactiuni este vizibil cu ochiul liber. Intr-un singur an, prezenta la seminariile organizate lunar a cunoscut o crestere constanta, si a adus noi participanti din orasele transilvanene.

Tango Wokshops with Lucian y Monica, Brasov 2009

A fost cat pe ce sa nu ajung la acest eveniment, din cauza unui alt eveniment, dar imi doream sa ajung, ca sa vad demonstratia invitatilor din luna aceasta: Lucian si Monica pentru ca ratasem demonastratia lor precedenta, de la Breaza, din Tabara de Tango. Vazusem poze fabuloase pe net, dar vroiam sa-i vad live. Ei bine, vreau sa zic ca Romania are un cuplu de dansatori de show de talie internationala. Ca si cuplu cred ca ei si-au gasit vocea interioara, si-au gasit stilul propriu si se apropie cu pasi mari si repezi de profesionisti – daca nu cumva au trecut deja in liga profesionistilor! Da, au facut un adevarat spectacol in adevaratul sens al cuvantului. Ii mai vazusem dansand si stiam ce pot, dar, fetelor, trebuie sa va spun, ca intre noi fetele, ca Monica si-a tras un boleo de prima clasa, marca proprie ceva de invidiat! Curat ca lacrima. Nu incercati sa faceti acasa ca nu veti reusi in veci! Adica ba da, incercati, in felul acesta va veti descoperi propriul boleo, dar garantat nu va arata la fel!

Lucian y Monica Performance @ Milonga de Brasov

Dupa boleo-ul Monicai a mai fost o surpiza, pentru unii mai... surpriza, pentru altii poate mai... neasteptata, ca deh… doar d’aia ii zice surpriza: Doina i-a amintit pe toti cei care au fost in cursul acestui an in Brasov sa predea si desi, din pacate, nu toti reusisera sa ajunga la aniversare, pe cei prezenti i-a invitat cu drag sa danseze un tango, o improvizatie pentru publicul brasovean. Trei cupluri de tangueros, complet diferite, fiecare cu specifiul sau: un cuplu care fusese in Argentina si a carui trastura principala era, asa cum s-a specificat si anul trecut la Balul de Tango: caminarul leader-ului, modului aparte de a calca si pivotii/intoarcerile nemaipomenite ale follower-ului, un al doilea cuplu care pune accentul pe muzicalitate si “bula” in care danseaza perechea, si un al treilea cuplu pentru care conexiunea, confortul si imbratisarea sunt primordiale. Tangueros a caror improvizatie iti incanta ochiul si de la care multi nou veniti pot invata cate ceva. Si ultima ispirava, Doina a avut si ea parte de surpriza ei, de data aceasta, una buna: cei patru leaderi au dansat-o pe profa de la Brasov!!! Si nu va mint, totul a fost spontan! ☺

In ciuda micilor frecusuri de la inceputul serii - ca deh, doar nu era sa mearga totul asa ca uns de fiecare data, ca la orice eveniment cu emotii, statia de amplificare s-a hotarat ca e cam obosita in seara aceea dar mai apoi s-a mai razgandit! - a fost o atmosfera minunata, intima, calda, prietenoasa, primitoare, as zice putin efervescenta si un pic festiva fara a fi cu pretentii, simpla, fara grandoare, autentica, vesela si cu bucurie! Chiar vorbeam cu cineva la bar care imi zicea: “Ce seara minunata! Ce seara minunata!”

Toate personajele povestii de sambata la milonga aniversara, ca e Shrek, ca e Pasar-Ras-Lungila, Frumoasa din padurea adormita, Piticul Morocanos, Mulin sau Alba ca Zapada, ca au dansat sau performat la milonga, sunt pentru noii veniti o inspiratie: “vreau sa dansez si eu ca el!... vreau sa dansez si eu ca ea!” si nu numai inspiratie, dansul lor poate trezi dorinta altora de a dansa: “vreau si eu sa dansez cu el!... Vreau si eu sa dansez cu ea!”.

Milonga de Brasov by Tango Nada Mas,

Aniversare 1 an

La cat mai multe milongi! Cu dansuri de care sa ne amintim peste ani si ani! La multi ani!

PS: Tortul a fost delicios!!!

Tango in Red Major ...

Se aude ultimul gong; se stinge lumina; pe televizoarele laterale lumineaza mare cat tot ecranul, alb pe negru, cu litere scrise de mana : "Tango Brujo - scoala de tango argentinian" !!! ... Tango Brujo.... Tango Brujo... parca imi zic ceva cuvintele astea doua... parca era un cantec...ba nu, parca era altceva, ah da, incep sa-mi amintesc ... parca o vad pe Alina, La Morocha, si podeaua din pod, da, am gasit: imaginea mea pentru "Tango Brujo": podeaua pe care am rashchetato, am chituito in genunchi, am lacuito si pe care mai danseaza si azi multa lume...

Imi dorisem sa merg la acest spectacol, nu-mi permiteam un bilet, am incercat sa gasesc o invitatie, chiar la partenerii spectacolului, care au fost in sala, dar ei nu aveau... absolut intamplator, dintr-o vorba aruncata in vant la practica luni seara, am reusit sa gasesc un bilet la jumatate de pret cu bunavointa unor foarte noi prieteni tanguero si le foarte multumesc pe aceasta cale! :)

Incepe muzica, se aprind reflectoarele, cortina se da la o parte, pe scena apare ...

Va urma! :)

Dar va invit si pe voi sa povestiti cum a fost!

First tango @ Praktika Xperimental

First tango... Nu. Nu al meu! J Daca v-am dat cumva emotii imi cer scuze J e vorba de primul tango la modul general… Adica, ma gandeam cat de mult conteaza primul contact cu tangoul pentru cineva, si cum il va influenta acest lucru pe viitorul dansator. Iar aici ma gandeam ca Praktika Experimental de sambata a fost locul si momentul cel mai potrivit pentru cineva care ar fi vrut sa inceapa sa danseze tango. Chiar daca nu fusese niciodata in viata lui la vreo lectie, atmosfera calda si primitoare si oamenii draguti te imbiau sa incerci primii pasi, fara sa te simti stanjenit in nici un fel, fara sa fi avut vreo informatie dinainte. Dorinta si curiozitate iti trebuia doar, ca restul se mai asezau si de la sine, ca oricine e gata sa dea o mana de ajutor unui nou venit.

Poate si faptul ca muzica nu a fost organizata in tande, ci puse melodii dupa bunul plac al DJ-ului, si nu numai muzica de tango, a contribuit la relaxarea participantilor. “Incalcarea regulilor”, incepand cu cele de ordin muzical, i-a facut pe unii tangueros sa se simta mai liberi si sa incerce lucruri pe care nu le-ar fi incercat la o “practica normala” pe muzica de tango, iar incepatorilor atmosfera degajata le-a dat curaj sa se ridice si sa intre pe pista. Da, e minunat sa vezi acel zambet pe fata lor J si sa le simti emotia, teama sau curajul, atentia si nesiguranta, dorinta si uimirea... si apoi, zambetul tau, starnit de experientele lor.

In alta ordine de idei, am observat io asa, ca la noi in Bucuresti, astazi, practica se cam confunda un pic cu o milonga, dupa parerea mea, iar lumea vine sa danseze, nu sa incerce efectiv ce au invatat de curand, sa-si dea feed-back si sa lucreze impreuna. Putine cupluri am vazut in ultima vreme exersand pur si simplu o chestie-doua la o practica, dar am vazut “profesori” o multime dand indicatii followerilor chiar la milonga, joia trecuta spre exemplu. La o practica, ca sa poti lucra bine, poti ruga partenerul sa te ajute si sa faca si el una alta, sa ceri impresii, sa rogi pe cineva sa-ti arate ceva si mi se pare ab-solut ok pentru ca amandoi au de castigat din lucrul asta.

Revenind la oile mele, vroiam sa zic ca, una peste alta, pentru un neinitiat, ceea ce vede prima data il va putea atrage si va dori sa danseze in continuare, sau ... nu! Si daca v-a continua si va veni sa danseze, va prelua de la tangueros mai “batrani” reguli si... nereguli J asa va zice ca e modelul! J E foarte important ce facem, pentru ca noii veniti vor face exact ce vad la noi ca facem, incepand de la atitudine, continuand cu pista, pana la postura si gancho-uri pe dupa gat! J

Praktika Xperimental - Saturday, 21st of November

Hola, tangueros!

We invite you this Saturday, 21st November, to join us for another Praktika Xperimental, to explore and express our own way of enjoying tango & life.

We propose you to dance with a feeling of total freedom to Xperiment, to take the risk of new movements, discovering your unique way in the (tango) dance.

We will have wine and water at cost prices, you can also bring whatever you want.

When: Saturday, 21st of November, from 19.00 to 23.00

Where: Studio Experimental, Hrisovului 2A (Pajura)

Dress code: No dress, no code :)

Entrance: 15 Ron/ pers.

Let’s play & have fun!

Alejandro "Lucho" Lucero & Cecilia Piccinni in Romania

Prima data i-am vazut doar pe scena la concertul Narcotango din vara, acum am avut ocazia sa luam si lectii cu ei. Mi-au placut mult ca profi, mi-a placut metoda lor de predare. Simplu, in trei cuvinte te faceau sa faci lucruri de finete nu foarte la indemana tuturor. Ceea ce au predat mi s-a parut binevenit pentru comunitatea din Bucuresti. Si pot spune, ca am avut o descoperire, ca am auzit ceva ce nu am auzit spus de alti profesori la care am fost pana acum, cu alte cuvinte aveam o dilema de mai multa vreme la care cautam o solutie, un raspuns, si ei mi l-au dat, fara ca eu sa intreb. Si in plus, mi s-a mai lamurit un mister: care e cheia pentru cadenta specifica argentinienilor. Vedeam ce faceau ei in videos, dar nu puteam sa-mi explic. Si explicatia e ata de simpla. Evident e pentru leaderi, dar ma rodea pe mine :P. Ma simt ca o pisica in fatza unui castron in care nu mai e lapte, si ma ling inca pe bot 

A fost pentru prima data in 6 luni cand am mers la niste seminarii pentru ca vroiam eu sa merg, nu pentru ca trebuia sa merg din varii motive. Faceam ceva pentru mine si asta m-a multumit. Seminarul pe care l-am luat duminica a fost acel lucru care face ca o zi plumburie si ploioasa de toamna tarzie sa ti se para frumoasa! Cel putin acesta a fost semntimentul pe care l-am avut cand megeam la sala Dalles. Lucho si Ceci imi placusera de cu o zi inainte iar acum chiar ma bucuram ca merg.

Alejandro "Lucho" Lucero & Cecilia Piccinni,

Maestros Performance, Bucharest, JCC, 14 November 2009

N-as vrea sa fac aprecieri despre demonstratie, pentru ca multi dintre noi au fost acolo si cu totii am aplaudat si i-am rechemat de mai multe ori in ring pe cei doi, dovada clara ca ne-au cucerit!

Milonga JCC, 14th of November 2009

Dupa doua zile de seminarii si o milonga pana tarziu, mi-am zis ca am avut tango suficient pentru un singur w-end, dar n-am rezistat tentatiei, si am ajuns si la milonga “Old School”. Si bine am facut! N-as fi stiut niciodata ce as fi pierdut! N-am mai avut parte de atata fun la o milonga de foarte demult!!! Si n-am baut nimic, ma jur! A fost cireasa de pe tort: o milonga “ca la carte” – cartea aia veche  - de care auzisem ca se poarta in El Besso in Argentina, unde femeile stau de-o parte a salii si barbatii de cealalta parte, fata in fata, despartiti de ring, iar invitatia se facea numai prin cabeceo. Eticheta de milonga in toata regula! Nu ma mai jucasem demultisor cu asta, de la lectiile din pod si de la Brasov, dar erau doar exercitii la lectii, dar aici a fost pe bune, si toti au trebuit sa faca asta! Excelenta idee!

A fost super, super, super fun pentru mine. Au fost niste situatii hazlii, si m-am amuzat teribil. Evident au fost si nemultumiri si plangeri, ca unii nu vedeau bine la distanta (si sincer n-as fi vrut sa fiu in locul lor!), ca distanta era prea mare, ca o fi ca o patzi! Dar in ciuda tuturor acestora fiecare a gasit solutii si cai de a face o invitatie pentru a dansa in final. Bine, nu zic ca mi-ar place sa merg saptamanal la o astfel de milonga, dar odata la “tz” ani merge! Recunosc ca nu am reusit sa-i “prind” pe unii sa-i dansez, dar la un moment dat era atat de fun sa-i vezi cum se concentrau sa cabeseze pe cineva, ca nici nu-ti mai trebuia dans, ci stateai sa te amuzi si sa ghicesti pe cine incearca sa prinda in unditza. A fost un exercitiu excelent de citit body language!... Incredibil cat de bine functioneaza! Si descoperi ce tactici merg sau nu merg la distanta, fara interactiunea directa, si stii clar cine VREA intr-adevar sa danseze cu tine. Daca la alte milonga mai mergea sa te duci sa te bagi in vorba cu cine vroiai sa dansezi, si reuseai - sau nu  - sa obtii un dans, eh, aici nu mai mergea cu asta!!!

Mi-am adus aminte cu ocazia asta avantajele si dezavantajele cabeceo; avantaj, ca daca nu-ti place tanda, sau esti obosit poti evita elegant orice invitatie, pastrandu-ti sansele pentru mai tarziu; dezavantaj, daca vrei neaparat sa dansezi cu cineva, e mult mai greu sa-l prinzi daca persoana respectiva e interesata mai mult de alti parteneri; nu imposibil, dar... , macar nu-ti iei un refuz direct in barba ! E drept, nimeni n-a rezistat chiar toata seara, si si fetele si baietii au mai sarit granitza, si au mai facut o vizita pe teritoriul advers din cand in cand si s-a folosit si invitatia directa la dans, cu plecaciune pe ici pe colo, si alte lucruri care te faceau sa te simti o adevarata doamna!

Old School Milonga,

15th of Npvember 2009

Mi-a placut tot evenimentul, tot weekendul – relaxat si de bun simt – m-am simtit bine  !

Tango in Arad !!! Tango Nero in fiecare marti!

TANGO NEGRO va invita marti 17 noiembrie la inaugurarea unui nou curs de tango!

Volk's Bier Pub, situat in Piata Avram Iancu nr 2, gazduieste saptamanal lectii pentru incepatori, in fiecare marti de la ora 20.00 si practica de la ora 21.30 !

Va asteptam cu drag si cu vin fiert!

Natalia, bafta si tinem pumnii stransi!

Te imbratisez cu drag!

More chances for tango in Romania!

Cautam zilele astea ceva pe net, si iaca ce gasesc: evenimente de tango pe care le-am ratat, de care nu am stiut, si de care as vrea povestesc si eu mai departe. Trei-patru evenimente: unul la Craiova, unul la Cluj si unul la Constanta, toate intamplate anul acesta!

M-am bucurat sa le vad si sa stiu ca s-au intamplat, pentru ca asta inseamna ca oamenii au avut deja contact cu tango, ca s-ar putea sa le fi starnit interesul, si ca s-ar putea undeva in viitor sa fie interesati, sa caute si sa danseze in aceste orase.

In plus, sumele investite in aceste evenimente sunt cam peste puterea mea de acceptare!!! Sper ca aceste evenimente sa-i ajute pe cei care sunt in acele orase sa creasca tangoul cat mai mult! Si sa le dea idei, sa-i ajute in ceea ce fac ei acolo ☺

Primul a fost un anunt din 1 Septembrie:

“Doi suceveni, in finala Mondialului de tango de la Buenos Aires

Romania va fi reprezentata in finala celei de-a saptea editii a Mondialului de tango, ce se va desfasura duminica si luni la Buenos Aires de doi suceveni.

Este vorba despre romanii Ricardo Lang si Raquel Ziegler, din Suceava. Ei candideaza la sectiunea 'tango salon'. "

Sursa: Ziare.com

M-a bucurat mult ca au ales sa participe ca fiind din Romania, asta asa pentru sufletul meu; apoi din punct de vedere tehnic, exista doua avantaje: a) se afla in lume ca in Romania se danseaza tango, si ca romanii sunt talentati dansatori de tango, si b) romanii pot afla ca in Romania se danseaza tango, si daca niste romani au ajuns in campionatul de la Buenos Aires, asta e ceva, inseamna ca se poate! si astfel iaca poate creste interesul privitorilor pentru acest dans si in acest mod simplu creste si comunitatea... Si da, Richard e roman si vorbeste romaneste! :)

Al doilea a fost la Craiova, pe 5 iulie 2009:

“Craiovenii au primit lectii de tango

Craiovenii care s-au aflat duminica seara la Gradina Minerva au avut parte de prima lectie de tango argentinian din viata lor. Initiativa apartine medicului Daniela Popa care de cativa ani ofera lectii de dans in scop terapeutic pentru a-i invata pe oameni sa-si imbunatateasca starea fizica si mentala. “

Sursa: Adevarul

Al treilea a fost la Cluj, 7-12 Septembrie 2009

“Tangoul argentinian incinge lacul de la Chios

Maestrul argentinian Gustavo Saenz a revenit ieri in Cluj pentru a oferi cursuri de dans impatimitilor de tango, atit incepatori, cit si celor avansati. Capacitatile tehnice ale lui Saenz vor oferi un spectacol iubitorilor de dansuri pasionale. Cursurile intensive de tango argentinian se vor tine in perioada 7-12 septembrie pe terasa de la Chios, din Parcul Central, pentru 80 de euro pe stagiu sau pentru 15 euro o singura sedinta.

Anul acesta s-au anuntat pentru curs mai multi bobocei, fata de anul anterior cind au fost in jur de 40-50 de dansatori de nivel avansat.

Salsa Club Cluj este cel mai mare club din Transilvania, cu o capacitate de aproximativ 80 de persoane. Acesta ofera cursuri pentru salsa, tango argentinian si dansuri de societate.”

Sursa: Foaia Transilvana

Al patrulea a fost la Constanta, pe durata sezonului estival

“Spectacole de tango argentinian la Mamaia (Video)

Seria spectacolelor de tango argentinian care vor avea loc la sfarsitul fiecarei saptamani pana la sfarsitul sezonului estival, pe scena piatetei din zona Cazino Mamaia, a fost deschisa, joi seara, turistii avand posibilitatea sa ia lectii de tango.

Primarul Constantei, Radu Mazare, a declarat, joi seara, într-o conferinta de presa desfasurata în statiunea Mamaia, ca în fiecare saptamâna, de vineri pâna duminica inclusiv, turistii si constanteni vor putea urmari un spectacol de tango argentinian sustinut de doua dansatoare si doi dansatori, de o cântareata si de un dirijor, toti din Argentina.

"Daca acum trei ani am adus o trupa de samba din Brazilia, si stiu ca atunci a reprezentat un punct de mare atractivitate, de data aceasta turistii vor putea vedea si vor putea învaţa sa danseze celebrul tango argentinian. Este un eveniment deosebit, este unic, am vazut asa ceva în Buenos Aires si va pot spune ca a fost unul din cele mai frumoase spectacole din viata mea”, a afirmat Radu Mazare.

Fiecare spectacol va dura aproximativ o ora si jumatate, muzica urmând sa fie asigurata de orchestra din Constanta, dirijata de argentinianul Jose Maria Ulla. Dirijorul a spus, în aceeasi conferinta de presa, ca este pentru a doua oara când se afla în Constanta, prima oara fiind în 1998, atunci când a dirijat Filarmonica Marea Neagra, la invitatia dirijorului Radui Ciorei. Jose Maria Ulla este director al Orchestrei Simfonice din Mar del Plata si a studiat la Berna si Viena.

Primarul municipiului Constanta a mai spus ca solista Melina Liberati are 20 de ani si a fost declarata de trei ori consecutiv cea mai buna cântareata de tango din Mar del Plata. Ea se afla pentru prima oara în România, la fel ca dansatorii Anastasia Castro, Nicolas Di Rago, Nancy Lopez si Fernando Di Rago.

Radu Mazare a precizat ca municipalitatea a alocat pentru acest eveniment suma de 100.000 de euro.”

Sursa: aici

100.000 EURO...?!?!?!?!?!?! Cred ca e cea mai mare suma alocata de Romania pentru un eveniment de tango !!! Iar noi habar n-am avut... asta daca suma e adevarata! Cel mai ciudat mi se pare ca n-a ajuns nimic din toate astea pana la urechile comunitatii de tango din Romania.... Voi ati stiut ceva???

Lectii de tango? Saptamanal, in Constanta? ... stiu eu adevarati tangueros de la care se poate invata tango de calitate in Constanta, instruiti cu mai mari si renumiti ai adevaratului tangou!

Pe de alta parte am eu un feeling ca in cativa ani in Constanta vom putea dansa un tango pe muzica orchestrei din Constanta, ca tot au deja experienta... de ce nu, chiar la Cazino, pe malul marii?.... mai bine sa ma opresc, sa nu mai visez cu uochii deschisi! :)