La inceput, am stat foarte mult pe bara si am avut mult timp sa observ, sa admir si sa-mi doresc si eu sa fac ce faceau altii pe pista de dans. La lectie, se facea caminar, dar la milonga, duminica seara dupa lectie, veneau adevaratii dansatori la care vedeam gangho-uri si boleo-uri, cred ca erau in trend pe vremea aceea la Cina. Am vazut atunci la cineva un boleo care mi-a placut foarte mult; numai ea il facea asa, nimeni altcineva. Cateva luni mai tarziu, la o lectie, cand nu aveam partener si stateam pe un scaun in timp ce ceilalti exersau, mi-am luat inima in dinti si m-am dus si am intrebat-o cum face ea acel boleo. Nu ma asteptam la un raspuns prea amabil dar m-a uluit deschiderea si cea ce mi-a spus atunci, un lucru care mi-a schimbat complet viziunea si attitudinea vis-a-vis de ceea ce inseamna "a impartasi tango".
La inceput s-a amuzat, si mi-a povestit cum face ea boleo. Am inceput sa fac odata cu ea uitandu-ma in oglinzile din fata noastra, aratam ca doua elicoptere :) imi placea... eram de-a dreptul incantata: EU faceam boleo... ma rog, asa cum credeam eu ca trebuia sa fie, fara sa am notiuni de tehnica etc. etc. Apoi, dupa cateva minute de fluturat picioare in aer, am intrebat-o cum de mi-a spus si mie cum face ea, pentru ca eu credeam ca tot ce stii la tango e un secret, si fiecare tine pentru el, ca sa nu fie altii mai buni, si in felul aceasta tu esti mai bun decat ei si toti te vor prefera pe tine pentru un dans si nu pe altcineva... iar in felul acesta ajungi sa dansezi mai mult, mai ales la penuria asta de leaderi!
Zambind si cu franchetze mi-a spus atunci - si sper ca nu voi uita niciodata, desi de atunci aplic acest lucru, si cred ca a devenit deja o a doua natura - ca daca tine numai pentru ea tot ce a invatat nu foloseste nimanui, pe cand daca si ceilalti stiu acele lucruri, e in folosul tuturor, pentru ca toti vor dansa mai bine, si in fond asta este scopul sa dansam toti mai bine! Am ramas uluita! Avea dreptate! M-am gandit mult la ce-a spus, multa vreme dupa aceasta inamplare. Cata dreptate putea sa aiba!
Alte cateva luni mai tarziu s-a predat boleo la lectie, cu tehnica, cu interpretare, cum se conduce, cum se preia, cu tot tacamul, etc. Acea lectie este una pe care mi-o aduc inca bine aminte, cu lux de amanunte; diverse fete au fost invitate sa faca cate un boleo, in fata intregii clase. Imi aduc aminte cine erau ele, am fost si eu printre ele. Clasa a fost rugata sa "eticheteze" acele boleouri. Evident, fiecare boleo a fost diferit. Fetele erau diferite, fizic si ca personalitate, ca nimeni nu semana cu nimeni, toti suntem diferiti! In concluzie, fiecare are boleo-ul lui, este diferit in functie inaltimea/corpolenta/personalitatea fiecaruia, asa ca oricat ne-am stradui sa avem un boleo ca al altcuiva, nu avem mari sanse sa obtinem acelas lucru! Never! Daca extindem, prin analogie, la orice alta figura, si ne ducem pana la postura si chiar attitudine, vom obtine acelas lucru. Tindem cu totii sa facem tehnic acelas lucru, dar corpul cu constructia lui isi va pune amprenta finala, vom obtine ceva unic, numai al nostru pe care nu ni-l poate lua nimeni! Putem infrumuseta si imbunatati ce avem sau putem incerca sa copiem, dar s-ar putea sa sfarsim cu ceva care nu ni se potriveste, si sa fie mai rau...
Asadar, ca stii numai tu sau ca stiu si altii... e irelevant... oricum, facand si tu si eu acelas lucru, va arata diferit si se va simti diferit :) e careva mai castigat??? Pana la urma care e scopul?
... Oricum, mai devreme sau mai tarziu, intr-un fel sau altul, toti vom avea aceleasi "cunostinte", de ce sa nu dansam toti mai bine inca de acum?
Comentarii