Marcela & Mario... BAM & me



In iuresul intamplarilor din ianuarie, seminarul cu Marcela si Mario m-au luat cam pe repede, si nu am apucat sa ma gandesc la ei. Auzisem despre ei de la prieteni (surse de incredere) care au luat lectii cu Marcela in Istambul in urma cu cativa ani, dar nu aveam nici o asteptare nici o dorinta, nimic. Surpriza insa a fost foarte placuta. Calzi, deschisi, placuti, cu noi, pentru noi tot timpul seminariilor si la practicile care au urmat! Cred ca cele 2 zile cu ei la primele seminarii din ianuarie au fost cele mai “light”, cele mai placute si neobositoare seminarii la care am fost vreodata in viata mea. Atmosfera super relaxata, si modul de organizare, lipsa stresului si absenta vitezei “impuse” de organizatori au facut ca doua zile cu cate 3 seminarii pe zi sa nu fie obositoare. Desi cantitatea de informatie a fost mare, si am avut nenumarate confirmari, chiar si concepte noi, nu m-am simtit rapusa asa cum stiam eu ca patesc la alte seminarii de la festivaluri etc. Ba chiar, culmea, puteam sa stau in picioare – care in mod miraculos, nu ma dureau de la stat pe tocuri – puteam sa merg la practica, si am ajuns si la o milonga, unde spre surprinderea mea am mai avut energie sa dansez!


BAM go Tango in Romania, Bucharest
Workshop with Marcela Trape y Mario Ferraro
@ Studio Xperimental, January 2010

Da, mi-au placut foarte mult, si chiar vorbeam cu o prietena din Brasov - unde urmeaza sa tina Marcela si Mario inca un set de seminarii in februarie - si ii ziceam cat de mult ma bucur ca vor merge ei acolo si ca cei din Brasov vor putea avea parte de ei! Foarte fain! Sa tot mergi la astfel de seminarii.

Ultima practica cu ei a fost prima practica romaneasca la care profii veniti din afara au lucrat efectiv si cot la cot cu noi, ne-au dat feed back, ne-au indrumat, nu ne-au dat doar un model de cum se practica, practicand doar ei doi, unul cu celalalt, ci au lucrat efectiv cu noi, cu fiecare in parte. Am apreciat enorm acest lucru la ei!

Ah, si a mai fost o faza faina: la sfarsitul celor 2 zile de lucru fiecare participant la seminar a trebuit sa scrie pe un biletel anonim ce asteptari are de la partenerul de dans. Interpretarea lui Jose la citirea biletelelor a fost magistrala! ☺ ☺ ☺ ... si cred ca am aflat toti cate ceva despre ce asteptari sunt in general la tango! Super ideie!

Ma intreba un prieten care sunt top 3 lucruri invatate de la ei... si am incercat sa fac un inventar cu ce am facut la seminarii: la ce am percutat eu cel mai mult a fost recunoasterea propriului corp si membre, greutatea si gravitatia, mecanica disocierii, articulatii, muzicalitate, toate... intamplator.... folosite in dans ☺


Marcela Trape y Mario Ferraro performance,
Praktika Xperimental, Bucharest
January 2010

Dupa demonstratie am intrebat si eu in dreapta si in stanga sa vaz care a fost parerea despre “prestatia” lor... iar linia generala a fost, ca sunt foarte aproape de noi, ca nu sunt undeva acolo sus si ca ceea ce fac ei putem sa facem si noi, lucru care te face sa te simti reconfortant si friendly vis-a-vis de tango ☺.

Grand Praktika Xperimental de Sambata a fost incredibila, o atmosfera incendiara... daca va aduceti aminte cum a fost seara de joi de la Tango Camp din Grecia cand au cantat Sexteto Milonguero, eh, asa a fost atmosfera si la praktika xperimental, la o scara mai mica e drept, dar foarte efervescenta. Ropotele de apaluze nu se mai opreau la sfarsit cand cei prezenti cereau cu apaluze inca o melodie, si inca o melodie, si tot asa... Super frumos a fost! ☺... chiar daca nu am apucat io sa fac prea multe poze... m-am simtit excelent!


Grand Praktika Xperimental with Marcela y Mario,
January 2010

Din pacate nu am reusit sa ajung la lectiile regulate pe care le tin ei la Studio Experimental, dar am auzit ca lectia de vals a fost incredibila, si ca la cateva ore dupa aceasta lectie, elevii inca mai incercau sensatii de plutire ☺... sincer ii invidiez si imi pare nespus de rau ca nu am ajuns si eu la acea lectie si la urmatoarele. Nu-i nimic ca vor mai fi! Daca aveti ocazia sa mergeti la orele sau seminariile lor, mergeti cu incredere, nu o sa va para rau! Mie mi-au placut... si multor altora!


Si ca sa nu uit, un lucru foarte important: Marcela a scris si cartea "BAM go Tango" si aveti acolo exercitiile pe care le-am facut cu ea la seminar, o parte din ele, si alte exercitii pe care le puteti lucra singuri acasa! Cartea se gaseste pe net, si o puteti rasfoi chiar la Studio Xperimental cand va mai duceti pe la seminariile si lectiile regulate ale Marcelei cat mai sta prin Balcani :)

Daca Bucurestiul e prea departe, o sa puteti merge la seminariile ei din Brasov... va e mai aproape? :)

Comentarii

M-am gindit mult pina sa scriu acest comentariu,pentru ca riscul principal este sa devin neplacut!:)Nana si-a aratat admiratia pentru seminariile predate de Marcela si Mario.De ce apar eu,pe blogul ei,cu alte opinii?Singurul motiv pentru care scriu este ca imi place sa polemizez,fara pic de ostilitate,si sa ascult idei si argumente contrare!:)

Imi face mare placere sa merg la Studio Xperimental.Ma incinta atmosfera,lampile,culorile de pe pereti,fotografiile,ideile care prind viata acolo-White Tango Party,Mystery in Black,seminariile...Despre Marcela si Mario nu pot spune decit cuvinte frumoase.Ea e foarte simpatica,prietenoasa,vesela si intr-adevar anuleaza distantarea profesorului pe care in Romania o cunoastem atit de bine.El m-a cistigat mai ales profesional,cind l-am intrebat despre un tango care imi placuse-si a stiut sa-mi spuna nu doar numele piesei,ci(lucru foarte pretios pentru mine)si versiunea:cine anume l-a orchestrat si chiar numele cintaretului(lucru deja dincolo de orice standarde!)Este o raritate nepretuita printre profesorii de tango pe care-i stiu.Ultimul seminar din primul ciclu a fost splendid:muzica,dansul,biletelele,jocul de scena al lui Jose!:)

Totusi,ceea ce remarc eu,cu oarecare tristete,este amprenta societatii de consum in care traim cu totii.Ne aflam intr-o epoca in care tangoul renaste in toata lumea.Gratie efortului facut de citiva pionieri entuziasti,Bucurestiul este astazi plin de scoli de tango,conduse de dansatori talentati,dintre care unii sint si profesori talentati.In aceste conditii,ce mai poate oferi un cuplu de dansatori,fie ei si argentinieni,unui public deja obisnuit cu siguranta si gratia acestui dans minunat?Cu exceptia marilor maestri-Chicho,Gustavo Naveira,Javier si Andrea Misse,Geraldin(desi ea s-a inabusit in stilul mult prea sarac al lui Ezequiel,care in mod vadit e prea mic pentru un razboi asa de mare:)),Eugenia Parilla si alti citiva-cu exceptia lor,spuneam,ceilalti dansatori incearca sa se salveze printr-un truc:crearea unui brand."Noi nu predam tango obisnuit,ca profesorii vostri din Romania-noi predam BodyAwareness,ceva cu totul diferit!" Aceasta goana dupa "a fi diferit" mi se pare artificiala si neindestulatore pentru invatacei.Am invatat oare chiar atit de mult in timpul acestor "altfel" de seminarii,la care m-am dus integral?Sau este mai mult sugestia,de asemenea o insusire care ne copleseste in epoca actuala?Cu exceptia ultimului seminar(cel cu biletelele:)),personal am fost destul de deceptionat,incercind sa descopar tangoul printre miscari amintind prea mult de o ora de sport(mai ales ca in scoala nici nu eram prea bun la sport!).

Dupa primul ciclu de seminarii,am vazut fluturasi care promiteau un sir de 10 lectii:citeva de tango,citeva de milonga si restul de tango-vals.Fiecare ora avea o tematica extrem de precisa.Foarte nerabdator,m-am inscris la lectia unde se anuntasera colgade si volcade.Eram bucuros,pentru ca nu stiam nici una,nici alta si de mult doream sa invat macar putin din amindoua.Surpriza:masaj la muschii picioarelor,putin mers,mult stat pe loc...Intrebind in dreapta si-n stinga despre lectia precedenta(care fusese,chipurile,de milonga),un domn mi-a spus,foarte incintat:"Nu stiu de milonga,dar a fost extraordinar:am facut aceleasi tipuri de exercitii ca si azi,pentru miini!" Autosugestie?...

Nu vreau sa atac metoda Marcelei si a lui Mario:poate este intr-adevar buna.Totusi,cind timpul este extrem de limitat,disecarea tangoului pina la un nivel atit de fundamental mi se pare nepractica.In acest ritm lent,cantitatea de cunoastere pe care o poti dobindi in numai citeva lectii este extrem de redusa.Presupunind ca ar fonda o scoala in Romania si m-as duce regulat,mai multe luni,avantajele probabil s-ar vedea.In conditiile date insa,cred ca obsesia brand-ului lucreaza in detrimentul procesului de cunoastere.Poate ar fi fost mai frumos sa ne invete pur si simplu colgade si volcade, asa cum le fac EI,pentru ca de la orice profesori de tango ai ceva de invatat-in tango nu exista pleonasme,niciodata.
La Sastresa a spus…
Uoau ... ce comentariu, un adevarat articol! In primul rand ma bucura faptul ca iti expui parerea in mod public! Nu multi au curajul asta, desi vorbesc ei intre ei si cu altii... ☺

Cu privire la “amprenta societatii de consum in care traim cu totii” pe care si eu am observat-o, dar din cu totul alt unghi de vedere... ca tot polemizam, fara ostilitate, si cu argumente contrare ☺ iata si parerea mea: nu am multe cunostinte de marketing sa ma pot pronunta cu fermitate, dar, ca linie generala sunt de accord ca BAM e un brand, dar consider ca si Chicho e un brand, si Javier e un brand, si Geraldin e un brand... Care nu vor putea fi never ever piratate ☺ ☺ ☺... poate doar cu o clona ☺ !

Acum, depinde ce “marca”/brand preferi! Aici intervin: educatia (cine ce te-a invatat ca e de valoare – lucru discutabil), preferinta personala si mai ales experienta personala. Ca si consumator de seminarii de tango (daca tot vorbim in termeni economici), cea mai mare satisfactie am avut-o, culmea, cu profesori de care nu mai auzisem, si cele mai proaste experiente le-am avut cu “marii” profesori ca Javier, si Arce, si am auzit si de la altii de seminarii ratate cu arogantul Chicho spre exemplu; dau un alt exemplu, Mazen si Maria Filali, de care nu auzisem si de la care am invatzat enorm, lucruri basic care ulterior mi-au inbunatatit categoric dansul, mai ales la nivel intern - ei au fost primii profesori din toti care au fost prin Romania, care au zis in cuvinte ca dansul este in corpul nostru al fiecaruia si ca acolo sa ne uitam. A fost un bun inceput, si de atunci asta caut si descopar noi lucruri in acest orizont. Marcela, din punctul meu de vedere a venit si a confirmat lucruri pe care le-am simtit eu, si a completat directia in care ma duceam. Pentru mine, acest workshop a fost “satifactie garantata”.

Continui, si mai zic ca am auzit un lucru basic, simplu, care schimba total conforul unui dans, de la Alejandro si Cecilia – mai auzise cineva de ei pana sa vina in romania? – lucru pe care nu l-am auzit spus la “marii” maestrii... Din punctul meu de vedere, in prezent, “marii maestrii”, incepand cu Javier (ca tot l-ai mentionat), sunt atat de plini de ei, si de aroganti si atat de sus, incat uita de ce mai vin la ore, si nu le mai ajungi cu prajina la nas... si predau exercitii de adornosuri unor oameni care se clatina pe picioare... deduc eu de aici ca nu mai sunt interesati sa-i invate pe altii, pentru ca ei deja au cucerit cota de piata si nu mai trebuie sa-si dea silinta, pt ca ei sunt “by default” cei mai buni! In schimb cei “mici” dau informatie la greu si pun suflet si se ocupa de oameni... si asta e doar o constatare in urma unei “analize” a ultimului an de zile de seminarii cu profesori internationali in tara si pe afara.
La Sastresa a spus…
Continui aici, (ca nu-mi da voie blogerul mai mult de 4000 de caractere la comentariu):

Zic acum cu multa tristezte, pentru ca ma uit in jur la milonga si la practica si vad numai o alergatura, numai o explozie de figuri, lumea abiea se tine pe picioare, dar nu conteaza... ii dau inainte... dau din maini si din picioare, alearga de le iese sufletul, se lovesc, iar muzica e doar un fond pentru toata aceasta harababura... dans interior? Nici cu gandul nu gandesc... Nici macar nu sunt constienti ca trag cu mainile si imping cu propriul cap... nu prea stiu ei bune unde se duce propriul corp nu mai vorbesc de al partenerei! Iar cand vine vorba de seminarii toti se inghesuie acolo unde suna mai bine numele figurilor, dupa care fac volcade cu punct de sprijin de baza in spranceana... ☺ Nici nu e vina lor pana la capat, pentru ca asta li s-a dat pana acum, figuri; in consecinta asta cer, figuri si flic-flacuri; daca nu le dai asta, nu sunt multumiti... pentru ca nu stiu sa aprecieze altceva, nu li s-a dat informatia altfel, ei in acest mod stiu sa asimileze si sa aprecieze... cum se cheama asta? Am putea sa-i spunem chiar asa cum i-ai spus si tu “amprenta societatii de consum”.?

S-o luam altfel. Daca am fi invatat sa zicem numai pe metoda Marcelei de la bun inceput, si ar fi venit unii si ti-ar fi dat numai figuri, cum ne-am fi uitat la ei? Cat de satisfacuti am fi fost ca ne-ar fi dat numai figura, fara mecanica interioara? Am fi putut intelege ceva? Am fi fost in stare sa apreciem?

Din punctul meu de vedere Marcela a adus o abordare total noua pentru toti cei obisnuiti cu figuri, si anume dansul pornind de la mecanica propriului corp, posibilitatile si limitarile lui... dansul pornind din interior si nu din exterior, si crede-ma ca se simte cu totul altfel si in consecinta se vede cu totul altfel. Ani de zile am cautat “postura” si cand credeam ca am gasit-o mi-am dat seama ca nu era ce credeam... inca o mai caut ☺ dar din interior! Am cautat ce inseamna “caminar” in tango, Javier nu a fost in stare sa zica decat ca nu e bine, si sa se maimutzareasca, Marcela si Maria Filali mi-au daruit tehnica din interior, am simtit postura si mersul in propriul corp... Dar asta e doar abordarea mea... sa dansez din interior, pe muzica, nu toti trebuie sa faca asa...fiecare e liber sa aprecieze ce poate. It’s a free country! ☺
Anonim a spus…
Dragilor, tot vorbiti de colgade, de volcade, de postura si de alte elemente, dar uitati esentialul....in tango se incepe cu caminar. Daca caminar nu e, nimic nu e !!! Multumesc de vizionare.
el rojo a spus…
Dragilor, tot vorbiti de colgade, de volcade, de postura si de alte elemente, dar uitati esentialul....in tango se incepe cu caminar. Daca caminar nu e, nimic nu e !!! Multumesc de vizionare.
M-a bucurat raspunsul tau,pentru ca ai atins citeva probleme pe care nu mai aveam loc sa le dezvolt!Sint multe de spus,dar gasesc mai nimerit sa dau un raspuns condensat.

1)Legat de marii dansatori care sint branduri:asa e.Reformulind,diferenta pe care o sustin eu ramine:una e SA FII un brand,fara efort(fiind pur si simplu un mare maestru)si alta e SA-TI CONSTRUIESTI cu truda un brand.Deci,nimic schimbat in ce spusesem.

2)In primul meu comentariu,am zis ca mare maestru nu inseamna neaparat si mare profesor(„dansatori talentati,dintre care UNII sint si profesori talentati”).Sintem de acord si m-ai contrat degeaba!:)Da,cursurile cu Javier au fost si pentru mine o dezamagire.Si totusi,esti prima persoana pe care o aud zicind asta:toti ceilalti pe care i-am intrebat erau in extaz!Deci,cum spuneam si inainte...autosugestie?

3)Ei,partea a doua a comentariului tau aduce in discutie o problema adinca.Tu,Nana,imi vorbesti ca o dansatoare mai matura:gindurile te tradeaza.In tango,figurile sint intr-adevar personaje secundare.Poti sa stapinesti ca un maestru toate vrajitoriile cu nume exotice,doar pentru a afla ca tangoul nu e acolo.El incepe cu mult inainte,in bogatia interioarelor noastre.Totusi,de-a lungul anilor am invatat ca unele lucruri nu le poti cintari decit dupa ce ajungi sa le stapinesti.Un bun profesor eu cred ca trebuie sa-si ajute ucenicii sa parcurga anumite drumuri,chiar daca el le-a parcurs inainte si stie ca la sfirsitul drumului ajungi sa pretuiesti alte lucruri.Discipolii trebuie lasati sa mearga la rindul lor pe acele cai batatorite si sa ajunga singuri la aceeasi concluzie cu maestrul.Exista adevaruri la care poti ajunge numai de unul singur;parerile altora,chiar si indreptatite,nu-s de ajuns ca sa te faca sa CREZI.Figurile de tango intra,dupa mine,in aceasta categorie: a „adevarurilor musai degustabile”:).Cum sa te intorci inauntrul tau pentru a cauta esenta tangoului,daca n-ai reusit mai intii sa stapinesti exteriorul-tehnica,miscarile,intoarcerile complicate,bucuria unui voeo plin de gratie?

Asadar,intrebari ca acelea pe care ai ajuns sa ti le pui tu sosesc mai tirziu,prin experienta.Chiar tu ai spus-o,indirect,prin tot ce ai povestit.Pentru baieti,care trebuie sa conduca dansul si astfel sint sub presiunea nevoii de "a sti cit mai multe cuvinte", asemenea intrebari vin probabil si mai tirziu.Este o problema de experienta.Din acest motiv,pentru TINE,luata singular,ca dansator mai experimentat,seminariile sint convins ca au fost foarte utile.Ele te-au ajutat sa te intorci la temelii si sa mai stringi citeva suruburi,sa mai muti citeva piese,sa cimentezi lucruri mai slab fixate.Dar lectiile se pretindeau a fi all-levels.Pentru un incepator,o rezolutie atit de mare a citorva detalii(pentru ca sint doar citeva lectii)nu aduce,dupa parerea mea,decit foarte putin-pentru ca incepatorii nu au trecut prin toate detaliile ca sa aiba privelistea de ansamblu.In plus,desi criticam figurile,numindu-le(pe drept cuvint)neesentiale si punindu-le la colt,trebuie sa fim cinstiti:cele 10 lectii erau prezentate ca pentru incepatori,speculind pofta lor nesecata de figuri:anuntau fel de fel de scamatorii,printre care si colgadele si volcadele mele!:)Si la lectie...ia-le de unde nu-s!:))
Unknown a spus…
Great comments ! Thank you.

Read more on BAM© : http://www.bamgotango.net and of course, feel free to join the discussion as well on : http://www.facebook.com/pages/BamGoTango/107223655922?v=app_2373072738
La Sastresa a spus…
@ Alexandru: Hehehe, ne intelegem impreuna, vorbim doar separat ☺ vad ca suntem de accord in multe privinte cea ce ma bucura mult!

Incerc sa iti raspund cat mai scurt la toate punctele tale:

1) cu brandurile e destul de relativ, cred ca toti iti construiesc brandurile cu multa truda, ani de munca, de dans si experienta acumulata. Doar pentru ca la noi au ajuns in momentul in care sunt in top ni se pare ca ca au facut-o fara efort. Sau, doar pentru ca noi nu am auzit pana acum de ei ni se pare ca ei se straduiesc sa iasa in fatza… dar ei pe plan international sunt cunoscuti… Body awarness, este pentru Romania un concept nou, dar in alte tari este cunoscut si cerut, si are mult mai mult success…deci pana la urma e o chestiune de mentalitate, si nu in ultimul rand de deschidere la ceva nou… ajungem deci tot la “amprenta societatii de consum” reticenta la nou.

2) sorry, n-am vrut sa contrez pe nimeni, punctam doar ce ziceai si tu: un mare maestru nu este si un bun profesor. Legat de Javier, am mai vorbit si cu alte personae care mi-au impartasit dezamagirea lor vis-à-vis de cursurile lui… nu sunt singura … sunt poate singura care am avut curajul sa-mi exprim public opinia. Am vrut sa scriu un post chiar cand am venit din Grecia de la Tango Camp despre aceasta dezamagiere, dar organizatorii seminarului cu Javier m-au rugat sa nu scriu, probabil din teama ca nu vor avea participanti, pana la urma e tot o chestiune de bisnis probabil. Nu am scris atunci din doua motive: respect pentru munca si efortul lor si pentru ca, daca eu am avut o experienta proasata cu un profesor, nu inseamna ca alte personae vor avea aceeasi experienta. Fiecare trebuie sa incerce, asa cum ziceai si tu, pe propria piele, pe propriul timp si pe proprii bani! Asa cum ziceai si tu, autosugestia a funcionat si in acest caz la foarte multi, iar acum unii se bat cu pumnii in piept ca ei au facut cursuri cu Javier!!! Sincer, cand ii aud ca se lauda cu asta, incep sa am mari dubii in privinta lor… De fapt, am indoieli cu privire la toti cei care se lauda ca au luat lectii cu “marii maestrii”…

3) Asa cum ziceai si tu, lectiile cu metoda BAM, au adus lucruri foarte basic, de care puteau beneficia si incepatorii si cei cu mai multa experienta. Eu daca as fi avut parte de asemenea lectii cand eram incepatoare, poate acum eram mult mai departe… n-o sa stiu niciodata. Poate ca pe moment, din cauza asteptarilor, unii nu pot aprecia ce au invatat cu Marcela, dar in timp o sa-si dea seama cat de folositoare le-au fost aceste cursuri; e numai o chestiune de timp.
Si mai cred inca ceva: in momentul in care s-au anuntat niste subiecte de studiat in cadrul unei lectii, dar profesorii si-au dat seama ca acele subiecte nu pot fi atinse dat fiind nivelul clasei, au inceput sa regleze mai intai lucrurile de baza de care aveau nevoie elevii ca sa poata sa ajunga sa le predea subiectul anuntat. Mi se pare foarte corect fata de elevi, pentru ca ei au plecat cu ceva de la acea lectie. Puteau sa faca cum au mai facut si alti profesori, sa vina sa predea subiectul anuntat fara sa tina cont de faptul ca nimeni de acolo nu poate sa faca, dat fiind faptul ca tuturor le lipsea o baza pe care sa poata construi; elevi ar fi plecat frustrati ca nu le iese figura dar cu speranta ca va iesi la un momentdat, dar multumiti ca s-a respectat subiectul anuntat… .

Deci per total mie mi s-a parut foarte fair si corect fata de elevi ce s-a intamplat, si ma bucur sa vad ca suntem de accord pe atat de multe aspecte! Chiar ma bucur! ☺
@Dan: Multumim de feed-back si de curajul de a iti exprima nemultumirile :). Sunt oameni care dupa lectia de colgada& volcada au ramas cu senzatia initierii une colgade sau volcade... E firesc ca unii sa fie dezamagiti, avem diferite asteptari.Daca vii sambata la Men Only, te invit sa iti expui dubiile si nemultumirile direct face to face cu Mario, intr-o pauza de seminarii...Sau vineri poti vorbi cu el in la Scena, va fi la milonga.

Numai bine, un weekend asa cum ti-l doresti!
Miha
@Mihaela: Ma bucur ca elucubratiile mele ramin comestibile chiar si pentru organizatorii seminariilor! :)

Ei, Mihaela... daca ai deschis cutia Pandorei (desi ma luptam ca pe viitor s-o tin inchisa), poti sa vezi ce surprize mai contine! :))

Referitor la sagetuta pe care nu te-ai abtinut s-o arunci, ma limitez sa remarc ca m-as fi multumit cu senzatia sfirsitului unei colgade sau volcade! :))

In fine, legat de discutia face to face cu Mario, ma bucur ca va veni azi la Scena, dar discutia in sine pune citeva probleme. Eu nu stiu o boaba spaniola. El nu intelege o iota englezeste. Ea are un vocabular extrem de redus, care-i permite doar sa se faca inteleasa la minimum de catre cursanti, deci nu va putea traduce nuantele pe care le-am aberat eu aici! :) Cel putin pentru mine, acest mod de a aborda limba de cea mai mare circulatie arata cit de mult ii intereseaza feedback-urile de la noi, elevii.
La Sastresa a spus…
Am o intrebare... vis-a vis de seminarii in alta limba, alta decat una de circulatie internationala... In ce limba s-a tinut seminarul cu Javier Rodrigues, ca tot ai pomenit mai devreme de el, si ca face parte din categoria profesorilor "de top"? Cat ai inteles din ce s-a predat si cat de vaste si complete au fost explicatiile, si in ce limba?... Pentru ca in Grecia, la seminarul mai sus numitului, vorbitorii de limba greaca au inceput sa strige in greaca pe la jumatatea seminarului, pentru ca predarea era in spaniola, si nu in engleza asa cum se anuntase la un festival de talie internationala...
Nana, il arunci pe Javier pe masa fara rost. Credeam ca am fost indeajuns de clar, dar se pare ca n-am fost, pentru ca imi atribui cuvinte pe care nu le-am spus ("profesor de top"). Pentru ultima oara, repet ce am zis in comentariile precedente: dupa parerea mea, mare maestru (adica mare dansator) nu inseamna neaparat si mare profesor. Javier e un asemenea caz: ca profesor mi s-a parut o jale. Am mai spus chestia asta si intr-un comentariu anterior, asa ca vorbim degeaba... De inteles am reusit sa inteleg ce zicea in spaniola, dar oricum m-a enervat faptul ca, desi merge atit de mult prin lume ca sa predea cursuri, nu s-a obosit sa invete engleza. Oricum, desi de inteles am inteles ce ZICEA, de vorbit nu stiu sa VORBESC. Asadar, ceea ce am spus in comentariul catre Mihaela ramine valabil, nu doar pentru cazul lui Mario, ci se poate generaliza si pentru cazul lui Javier, si pentru cazul oricaror alti dansatori care aleg (pe linga dans) o cariera internationala de profesori fara sa invete engleza.

Cautati in acest blog