Ce sa zic? Cu ce sa incep? Ca mi-au placut? Daaaaaa. Mi-au placut foarte tare ☺! Am reusit sa particip (in ciuda racelii!) la seminarul de tehnica pentru leaderi si followeri, seminar care, cum zice englezu’, “made my day”! Aveam eu cateva dileme cu privire la niste chestiuni, si, fara sa pun intrebari, din ce am lucrat la ora, am avut confirmarile de care aveam nevoie iar acum lucrurile se leaga snur din mai multe puncte de vedere, postura, pas, greutate, miscare interioara; desi am fost in aceeasi sala cu leaderii, si am incercat sa trag cu coada ochiului si cu urechea la ce faceau ei, exercitiile noastre ca followeri mi-au atras mult prea mult atentia, si m-au tinut tot timpul atenta la ce faceam noi fetele... asa ca nu prea am vazut ce faceau ei. Am plecat de la curs foarte incantata. Intr-un fel, raquel a reluat lucrurile pe care ni le spusese intr-un mod mult mai simplificat Jennifer a lui Ney, in urma cu cativa ani. Doar ca acum noi avem alt nivel si se poate discuta altfel, avem alta intelegere, si putem vorbi la alt nivel. Pentru cei care invata acum si sunt la inceput de drum in tango, o lectie ca asta este esentiala! Multumim Ricardo, multumim Raquel! Lectia si exercitiile au fost foarte bine structurate, si foarte de folos; nu ne ramane decat sa exersam noi in continuare ☺
Dar cel mai mult si mai mult mi-a placut demonstratia lor de la JCC, de sambata seara. Minunati! Minunati! Recunosc ca aveam asteptari mari de la ei, si nu m-au dezamagit, ba chiar dimpotriva, mi-au depasit asteptatarile! Mai ales Richard. Are o tinuta, si o tehnica, si o eleganta... de invidiat! Raquel era gratioasa si avea farmecul ei si inainte, si nu a trebuit decat sa rafineze lucruri; a lucrat mult, se vede, si tot ce face acum a devenit natural, si “de acolo”, doar boleo-ul si l-a pastrat, e al ei, nu s-a schimbat. Cea mai mare bucurie a mea a fost sa-i vad dansand live in stil clasic, traditional, adica nu nuevo. Eleganti, rafinati, subtili, cu tinuta, pe muzica, cu interpretare; altii care au vazut demo-ul ziceau ca au fost impresionati de legatura dintre ei, din cuplu, de conexiunea si dialogul lor in dans; altii au fost impresionati de lucrurile marunte (adornosuri) facute discret, pe ici pe colo, fara sa epateze. Mie, cel mai mult mi-a placut ultimul lor dans... poate pentru ca imi place mie Pugliese, sau poate pentru ca au facut ei o interpretare frumoasa, si se stie ca nu e asa la indemana oricui sa dansezi Pugliese, unora chiar nu le place sau evita sa danseze tanda de Pugliese la milonga... dar orice cuplu de buni dansatori poate face oricand un “performance” bun pe Pugliese.
Milonga la JCC, era cam delzanata cand am ajuns eu; lumea nu era prea vioaie, poate putin obosita dupa o zi de seminarii, si nu mi s-a parut a fi cu prea mult chef de dans. Nici eu nu ma dusesem sa dansez, pentru ca eram inca trotilata de raceala, dar demonstratia lui Ricardo si Raquel cred ca ne-a starnit pe toti, si milonga a inceput abiea dupa demonastratia lor, desi, de obicei, la JCC, dupa demo lumea cam pleaca, nu stiu de ce... de data asta a fost invers, si cred ca un mare merit il au cei doi care ne-au incantat cu dansul lor. Ma uitam in pozele de la demo, la lumea din sala si pe foarte multi dintre ei i-am surprins zambind! Chiar si eu am dansat tot restul serii,... asa ca nu am apucat sa fac nici o poza la milonga...
Comentarii