Ieri, o zi potrivita de vara, nici prea fierbinte, nici prea ploioasa. Numai buna de iesit din casa. Dupa atatea zile fierbinti, o seara racoroasa de vara… parca nici nu era adevarata.
Ajung la ceainarie. Lumea era deja stransa pe acolo si se invartera prin curte la un ceai, sau prin toate camerele unde fusesera expuse tablourile lui Iulian. Erau puse in diverse locuri, unde nici nu te asteptati. Nu mica mi-a fost uimirea sa vad cat de bine se incadrau in peisaj. Ca era vorba de salonul francez cu obiecte si design de inceput de secol, de hol cu ceaiuri si alte lucruri legate de ceai la vanzare, de salonul rustic cu obiecte vechi de la tzara, de salonul marocan unde puteai sta tolanit pe perne savurand o narghilea sau cel japonez cu evantaie unde dansatorii erau sugerati doar de varful pensulei ca niste ideograme nipone… toate lucrarile s-au potrivit la fix! Incredibil cum niste tablouri inspirate din tango se pot incadra atat de bine in medii atat de diferite incat sa para ca fac parte din aranjamentul initial!!! N-ai fi putut spune ca au fost aduse acolo dupa, doar pentru a fi expuse.
Era ca o joaca de-a v-ati-ascunselea, si ma plimbam din camera in camera si cautam tablourile. Apoi dintr-o data, intr-unul din ele recunosc un cuplu: la Morocha si El Marian! Intorc capul si in alt tabou o recunosc pe Iuliana! Intorc capul si il recunosc dupa postura si mana pe Cristi. Mai sa fie! Desigur, mi se pare!... Sau nu! Incep sa iau toate tablourile din nou la rand; ah, uite-l si pe Luci! Incepuse joaca de-a “ghici cine e in acest tablou”. Am chemat si ajutoare, iar distractia, bucuria si uimirea ne-a acaparat pe toti.
Dupa “deschiderea oficiala”, la lasarea noptii s-a pornit si dansul. Muzica de tango a fost acolo cu noi toata seara, de la inceput la sfarsit. A fost o seara minunata, si nu m-as mai fi dat dusa. Chiar ma gandeam ce mult inseamna o atmosfera intima, si calda si primitoare, alaturi de prieteni vechi si noi, tare dragi, cu care te simti ca acasa… Chiar daca nu am stat cu toti de vorba, simpla lor prezenta imi placea, iar motivul pentru care eram toti acolo era in primul rand Iulian, si apoi tangoul. Pentru o seara am evadat din cotidian. Multumim Iulian pentru o seara ata de frumoasa! Sa fie intr-un ceas bun si sa ai cat mai multe expozitii!
Comentarii