Adornments

De curand a gasit cineva in vrafurile mele de CD-uri amestecate, neetichetate adornosurile lui Jeniffer. Uitasem ca le am, uitasem ca exista. Dar iata, mi-a adus aminte si m-am simtit inspirata pentru un post, cu atat mai mult cu cat lumea incepe sa ceara adornosuri.


Cand eram “mica”, pana intr-un an si jumatate de tango, le vedeam pe fetele din videos facand tot felul de chestii cu picioarele, inflorituri si tot felul de chestii, care am aflat eu ca se numeau adornos, si evident, moarta coapta imi doream sa fac si eu. Tot ce zbura se manca. Nu stiam nimic despre ele, dar incercam si eu ca maimutza, copiam. Marea bucurie a fost cand a venit Jeniffer Brat cu Ney Melo, si la seminarul de ocho cortado tinut la Cina, Jenifer ne-a dat cateva variante de adorno pe cortado, si cateva notiuni despre adornos. Fericire mare! Cand ma trezeam bine dispusa in cate un week-end, ma tineam bine de coltul sobei si dai cate o ora de cortado cu adorno pana imi iesea sufletu’. Chiar la un momentdat, profesorul meu de la vremea respectiva mi-a spus: “tu, ori o sa ai un dans foarte adornat, ori o sa alegi o varianta mai clasica”. Evident, am stat, am rumegat-o si am decis ca un dans prea adornat nu e foarte de calitate din punct de vedere esthetic, asa ca am lasat-o mai moale; dar, any way, am trecut si eu prin “furia adornosurilor”. Odata acest orizont deschis ori de cate ori venea vorba de adornos am deschis bine urechile, si am aflat din ce in ce mai multe. Cand se fac, cum se fac, care e legatura lor cu muzica. Am tot incercat tot felul de prostii, am imitat dansatoare, am incurcat baietii, le-am pus chiar piedica, era sa cadem amandoi, ne-am distrat. A fost fun.

Nu sunt Mafalda, si nu le stiu pe toate, dar ca principiu general, din cate am inteles eu, adornosurile sunt inflorituri pe care le putem face in dans, din proprie initiativa; nu sunt conduse, nu trebuie sa incurce dansul, si cel mai important, SE FAC PE MUZICA!!! Ele sunt expresia muzicii!

Am mai vazut tot felul de adordosuri pe la noi, cerculete si alte alea, facute total aiurea, fara nici o legatura cu muzica, nici cu ritmica, nici macar in timp, doar din “show off”, ca sa vaza lumea ce pot ele doamnele ☺ Si evident, toata lumea cade lata pe jos “vai dar ce frumos danseaza…” nimeni nu mai aude muzica, impresia vizuala ii acapareaza pe toti, nimeni nu mai sesiseaza ca infloriturile respective n-au nici cea mai mica legatura cu muzica… So, daca stiti ca nu aveti urechea suficient de antrenata cu muzica, lasati-o mai moale, pana cand partea cu antrenamentul musical al urechii are niste rezultate clare ☺

Din proprie experienta, zic asta, ca si eu le-am facut… abiea ma tineam pe picioare, pentru ca nu stiam sa calc, si nu stateam bine pe doua picioare, daramite pe un singur picior, dar eu ma aruncam la adornos… nu e indicat deloc… sa vezi pe cineza care n-are nici postura, nici imbratisare, dar care face cu multa mandrie adornosuri…. mh… Astazi, daca ma uit pe pista apreciez un dans simplu, muzical si curat decat o alergatura inflorita fara noima… dar nu trebuie sa fie cum mi-ar place mie… ☺

Alta buba la care am putea fi antene cand vine vorba de adornosuri, e ca nu toate adornosurile se potrivesc pe toata lumea; ceva ce face X-uleasca e posibil sa nu dea bine deloc pe Y-uleasca. Incercati-le pe toate, si vedeti cu care va simtiti bine si cu care va sta bine. Daca sunteti fitzoasa poate merg lucruri mai intzepate, daca sunteti mai romantica poate merg altele mai dulci… vedeti voi ce si cum. Cert e ca adornosurile va vor trada personalitatea si starea de spirit ☺

Daca vreti sa le incercati la practica, si inca nu le stapaniti foarte bine, avertizati-va partenerul, sa stie, ca daca se intampla accidente macar sa nu-si faca procese de constiinta ca ar fi din vina lui, si poate chiar va va ajuta in lucrul vostru.

Asa cum am auzit ca zicea Jeraldina, nu incercati sa le faceti frumoase… o sa para ca faceti balet… si nu e cazul la tango. Daca incercati sa le faceti frumoase o para studiate, artificiale si nenaturale. Faceti-le urate. Nu le faceti cu frica. Facetile cu incredere si siguranta. Frumusetea sta in naturalete. Cu vremea si siguranta o sa vina si partea de “frumusete”, iar ele vor fi semnatura unica a dansului vostru. Si mai ales, faceti-le cand simtiti sa le faceti pe muzica, sa spuneti muzica cu ele. Muzica este sursa adornosurilor... dupa parerea mea.

Daca ma intrebati pe mine, eu cred ca originea adornosurilor sta in dezechilibrari ☺)))). Serios! Vorbesc foarte serios! Mie asa mi s-a intamplat… dansam, el mi-a dat sa fac ceva, eu m-am dezechilibrat, am incercat sa ma redresez agatandu-ma cu piciorul de aer, si iaca cerculetz in aer! Aplauze, reflectoare la rampa! Mi-a iesit un adorno de toata frumusetzea! Nu mi-l doream, nu era in plan, s-a intamplat pur si simplu, daca mai ai si norocul sa pice pe un accent pe muzica, poti fi considerat super dansatoare!!! Iar privitorii sa zica: “dar cata arta in dansul lor domn’le!”. Aiurea, pura intamplare!☺
Sau, tot asa, dansam si m-am dezechilibrat si m-am sprijinit repede in varful degetului piciorului liber, daca a picat spijineala si pe muzica, nah adorno! Sau intr-un pivot, dezechilibrat, m-am ajutat cu celalalt picior si m-am sprijinit repejor de 2 ori in podea… iaca, again, adorno…
Sau mi-a condus leadeul ceva, si apoi s-a razgandit in ultima clipa iar mie mi s-au impletit picioarele de la nehotareala lui, am iesit repede de acolo, dar, pentru privitori, iaca adorno, ca le dadu bine la ochi ☺. Intamplari, astea sunt pentru mine originile adornosurilor. Daca stiti sa speculati un pic intamplarile si sa le puneti pe muzica s-ar putea sa vi se intample adornosuri de care nici nu stiati ca sunteti in stare ☺

Vreti sa lucrati? Vreti sa incercati? Aveti mai jos multe exercitii, déjà foarte cunoscute, de la Jeniffer.

Un ultim lucru, inainte sa va apucati de treaba: pantofii vostrii au si tocuri … printre altele… si eu mi-am tras multe tocuri peste glezne si mai ales peste degete… ☺
Have fun!

Comentarii

Cautati in acest blog