Mi-am dorit sa culeg niste maci, nu mai culesesem niciodata in viata mea maci… macii ma duc cu gandul la o pritena careia ii plac foarte mult.
Fiecare mac inflorit pe care il atingeam se scutura cand vroiam sa-l iau cu mine… m-am intristat, erau asa sensibili, ar fi trebuit sa renunt, si sa-i las acolo, sa bucure campurile… atunci am cules numai cativa boboci, cu speranta ca vor inflori. Imi doream maci infloriti, sa-i am langa mine.
Cineva mi-a zis atunci “n-or sa infloreasca”. Din nou, speranta mi-a pierit, dar deja ii luasem. Intr-un fel chiar imi parea rau ca nu am lasat bobocii sa infloreasca asa cum le-ar fi stat lor bine, si sa las lucrurile in voia lor fireasca. Si totusi imi doream maci infloriti.
I-am pus intr-un pahar cu apa, fara nici un gand, fara sa le mai tai coditele, mi-am zis ca oricum nu mai are rost… ca nu or sa-nfloreasca. Singurul mac inflorit care a supravietuit transportului si-a pierdut petatele imediat ce l-am pus in apa…
Doua dimineti mai tarziu, cand sa-mi fac cafeaua, unul din boboci inflorise, si alti doi abiea isi aruncasera pe masa hainuta de boboci tepoasa, si mototoliti parca de somn incepeau sa-si ridice capul… pana seara aproape toti dadeau semne de viata. Incredibil! Au inflorit macii!
Ce legatura au macii cu tangoul??? Aparent niciuna, evident.
Intamplarea asta mi-a adus aminte de povestea pe care ne-a spus-o Dana Frigoli la lectia de tehnica de la TangoCamp, in 2009. Fac acum o paranteza: cand am vazut-o prima data pe Dana, dansand la demostratie, mi-a sucit mintile; am vazut-o cum se misca si mi-am spus ca de la ea mi-ar place sa invat – inched paranteza. La sfarsitul lectiei de tehnica, ne-a asezat pe toate fetele pe jos in cerc in jurul ei, nu eram putine, doar vreo 60, si ne-a povestit asa: mai demult, cand studia dansurile traditionale, isi dorea sa danseze tango, iar profesorul ei de dansuri i-a spus ca ea nu v-a putea niciodata sa devina o dansatoare profesionista de tango, din diverse motive, ca e prea mica de statura etc. – nu cred ca e nevoie sa specific cine este astazi Dana Frigoli. Apoi ne-a facut o demonstratie de dans. A dansat singura, nu tango, dar a dansat cu fiecare particica a fiintei sale, se simtea bucuria si energia in asa fel, ca nu-mi gasesc cuvintele sa descriu… mi-au dat lacrimile.
Cred ca ceea ce conteaza e sa-ti doresti, sa crezi in ceea ce-ti doresti, indiferent de ce spun cei din jurul tau, ca e vorba de niste simpli maci sau de orice alt lucru din viata ta.
Comentarii