La Sastresa presents:
The Encuentro Collection
- Tango Garments for Milonga -
Powerful colours for crowded milongas.
Imi aduc aminte de milongile din primii doi-trei ani de tango in Romania… parca eram toti o adunatura de cioclii, imbracati in negru in principal, sau variatii de culori inchise, bleumarin, maron, visina putreda, verde de china, mov pruna, …rareori aveam printre noi ceva colorat, iar acel color era cliseul… rosu. Milongile tematice ce ne mai colorau un pic, iarna de craciun era o explozie de rosu dar ponderat evident cu negru, iar vara, alb, dar nu alb singur… tot cu negru! Sa fie asa ca la sah.
Prima care a incercat sa ne schimbe un pic mentalitatea a fost Aisha cand a venit cu Victor; ea ne tot spunea sa punem culoare pe noi, ca o milonga trebuie sa fie colorata, si ca “milonga should be fun!”. Noi…? Piei cucoana! Ce ai probleme la cap? Cum sa ne coloram asa… sa iesim noi din “distinsul” si elegantul negru? Imi aduc si acum aminte cum m-am scandalizat cand a aparut ea Aisha la dansul de show de la Chocolat, intr-o tinuta de un oranj aprins … !?!?!?!... Doamne Dumnezeule ce blasfemie! ☺))))) Cum poate sa poarte la tango oranj cu galben!?!? Nu spun ca doamna dadea semne de prea rafinate gusturi, dar … ORANJ!?!!? Cum se putea asa ceva? Sa ne violenteze ochiul si alta nu!
Eh, uite, vremea a trecut, si lucrurile s-au schimbat. Milongile au inceput incet asa usor si la noi sa capete culoare. Poate ca este si o chestiune/necesitate generata de evolutie, din cauza fenomenului. Cand eram o mana de oameni la milonga, prin 2006-2007, era usor sa te vezi cu lumea, o milonga cu 30-40 oameni era o milonga deja aglomerata (si aici ma gandesc la milongile de la Italieni – cine a fost stie), si oricum ai fi fost imbracat tot te vedeai, ca era lumea rara, dar acum, cand ai milonga la Casa Poporului cu 300 de participanti, mai imbraca-te in negru, sa vedem cine-o sa te vada si cam cat o sa dansezi? Si daca incerci o milonga la turci, pe stadion…. Atunci sa te tii fratica!
In momentul de fata, la evenimentele mari din Bucuresti, daca vrei sa dansezi trebuie sa fi vazut. Daca e si o lumina din aia mai chioara, si mai avem si nevoie de ochilari, lucrurile incep sa fie un pic mai anevoioase sa gasesti pe cineva in multime. Iar ochiul, reactie normala de aparare, devine selectiv. Si ca sa exagerez, o sa zic ca devine cam ca la o corida: tre’ sa fluturi steagu rosu in fata taurului, ca sa te vaza: “pick me, pick meeee”! Asa ca fetelor, puneti culoare pe voi, si nu mai stati prin colturi, fluturati-va prin sala daca vreti sa fiti dansate! Cu o floricica mica in par la o tinuta de doliu nu se face primavara ☺ In ziua de azi culoarea este o necesitate. Alegeti ceva care care sa va scoata din multime, o pata de culoare… Mmmmhhh… ar mai fi ceva, dar mai vorbim ;)
Multumesc organizatorilor Bucharest Tango Encuentro Festival
pentru ocazia pe are mi-au oferit-o de a prezenta cateva modele din
colectiile "La Sastresa Boutique" pe parcursul celor patru zile se festival.
Comentarii