Un model de pantofi care intr-o seara, a reusit sa ma scoata din toate cate fac, si sa-mi starneasca intr-atat imaginatia si creativitatea, incat sa las totul balta si sa-mi permit luxul sa ma joc... Nu m-am putut abtine, era mult prea interesant:
Un pantof aparent simplu, cu o linie frumoasa, eleganta, cu toc nici prea mare nici prea mic, care imbraca nici prea mult nici prea putin, dar exact atat cat trebuie cat sa-ti tina piciorul in dans asa cum trebuie. Erau cu juma' de numar mai mari decat imi trebuiau mie ca sa fie exact ce trebe, dar tot nu m-am putut opri sa nu ma urc in ei. Senzatia... foarte cunoscuta, familiara, parca chiar mai confortabili... poate pentru ca erau noi si nu apucasera sa fie deformati pe calcatura mea shleampata? Nu conteaza. Era ceva nou. Ma uitam la ei... si parca ... parca mai era ceva. si dintr-o data, acel punct in care se uneau petalele care imbraca piciorul mi-a atras atentia. Zic:
- Ha! Te-am prins, tu erai!
Pantoful se uita la mine cu mirare, si ma intreba:
- Adica ce vrei sa zici?
Ma uit cu ochii mijiti la el si-i zic:
- Tu-mi mai ceri mie ceva!
Am luat repede cutia cu accesorii: trandafirasi, coliere, cercei, brose. Aha! Evrika! Asta era.
Am luat mai intai un trandafirash rosu si m-am grabit spre pantof. Acesta, cu ochii mari, se trase strangand din umeri mai la o parte, si riposta:
- Pleaca cu asta d'aci! Doar nu vrei s-o pui pe mine!
Contrariata zic:
- Dar ce nu-ti place?
- Pai rosu? Nu poti sa-mi pui rosu ca nu-mi sta bine! :(
Luasem ce-mi picase in mana, doar ca sa vad daca ideia care-mi trecuse prin minte era o ideie buna, nu ma gandisem mai departe... Iau din nou cutia in brate, ma uit la el, ma uit in cutie mai scotocesc pe la fund, cand aud o voce subtirica:
- Crezi ca m-ar placea pe mine?
Ma uit atent in cutie. Un trandafiras crem asa, se tot foia si incerca sa ajunga de sub shtrasuri la suprafata. Era fragil si timid, dar dorinta lui de a se impritenii cu pantoful m-a inmuiat. Am zambit. l-am luat din cutie si m-am indreptat catre pantof, vedeam deja cum pantofului incepea sa-i rada fatza, ochii i se micsorau ca la mici chinezi pe masura ce zambetul era mai mare. Acum pantoful era fata in fata cu trandafirasul se uitau unul catre celalat cu ochi sclipitori Ii vedeam cum se umpleau de bucurie. Usor timid, trandafirasul sidefiu intinse mai intai o frunza catre pantof. La prima atingere pantoful tresari, si l-am vazut cum incepe sa se topeaca, oftand lung pe ascuns. Trandafirasul intinse si cea de-a doua frunzulita si timid, incet cu grija, cu varful frunzei mangaie pantoful pe un obraz; pantoful nu mai respira, era paralizat de emotie; trandafirasul aluneca usor din palmele mele si imbratisa pantoful. Ahhhhhhhhhh.... Nu vreti sa stiti ce senzatie a fost cand trandafirasul sidefiu si-a gasit imbratisarea in cea a pantofului. Erau acum amandoi fericiti. Se tineau unul pe altul in brate, o placere sa te uiti la ei... ramasesem parca intr-o reverie privindu-i, cand o voce infundata vorbi de sub trandafiras...
- Uuun tango ne pui?...
Am tresarit, am clipit de cateva ori si am dat drumu' la muzica.
In jurul meu, celelalte perechi de pantofi si toate sclipiciosheniile din cutie strigau pe langa mine cu voci subtiri si vesele, chicotind si dandu-si coate:
- Si noi vrem sa dansam si noi vrem sa dansam!
Un pantof roz deja cabesase o brosa sclipitoare cu strasuri...
Voi ce aveti prin cutii pe acasa? Sunt sigura ca vor exista multe floricele, frunzulite, funde, brose, de fiecare data altele, care vor dansa imbratisate cu o astfel de pereche de pantofi :)
Pantofii model Baroque - pentru creativitatea dvs. ;)
Comentarii