Ultima milonga.

Sa incepem cu un exercitiu practic.

Sa ne gandim la un film... sau piesa de teatru.... sau muzeu... sau... la o tanda pe care am dansat-o... sau la o melodie de la o milonga. Sau un spectacol, de orice fel. Ce iti amitesti din acel film? Cum incepe sau finalul? Isi aminteste cineva cum incepe “O scrisoare pierduta” sau “Visul unei nopti de vara” sau “Romeo si Julieta”sau "Mission Impossible", "Pretty Woman" ? Iti amintesti primul tablou vazut intr-o expozitie? Iti amitesti prima melodie pe care o auzi cand ajungi la milonga? Ce te face sa pleci de la milonga dupa “tanda vietii” fredonand ultima melodie dansata si nu mai continuam sa dansam?...

Replica finala din “Unora le place jazz-ul” este epocala, ultima replica din “Casablanca” este chiar folosita in glume in diverse ocazii cu prietenii... Toti stim clar ca Romeo si Julita intr-un final glorios... dau coltu'... si ca Elisabeth Taylor in final a fost “imblanzita” de Richard Burton. Cum incep lucrurile nu prea ne amintim, dar pastram ultima senzatie si ultimul mesaj transmis de un anumit fapt.

Dupa multe evenimente de tango, festivaluri, maratoane, m-am tot intrebat, in ciuda celor de mai sus. De ce, Doamne iarta-ma, cei mai buni DJ sunt pusi la mijlocul evenimentului, iar finalul este trecut cu vederea. Asa o fi si in amor...?

Vorbesc acum din punct de vedere al consumatorului final de tango. Poate lumea considera ca ultima milonga este mai putin importanta, ca oamenii incep sa plece si nu toti raman pana la final... bun si daca unii pleaca ce? Aia care raman sa aibe parte de o milonga obosita si rasuflata? Nuuuuu! Parerea mea este ca ultima milonga tre' sa fie cea mai tare! Sa nu mai vrea omu' sa plece acasa, sa trebuiasca sa evacuezi sala de milonga la 7 dimineatza cu politia calare cand ei striga "Otra, otra, otraaa"! Sa te rogi de ei sa plece acasa, asa ar trebui sa fie ultima milonga. Sa-i mearga buhu de sa-i sara fulgii si sa-si aduca aminte pana la editia urmatoare cat de bine au petrecut. Sa le povesteasca si celor care au plecat si sa le faca in ciuda, ca anul urmator sa faca bine si sa stea pana in zorii zilei. Sa-si doreasca cu nerabdare si urmatoarea editie, chiar daca trebuie sa mai astepte un an pana la evenimentul cu pricina.

Daca ultima milonga e fasaita... aia va fi si amintirea participantului... n-o sa-si mai aduca el aminte de cata energie a fost la milonga de deschidere a festivalului si ce frumos a fost la Grand milonga de la mijloc, pentru ca ultima isi pune amprenta si va umbri stralucirea primelor doua. Anul trecut am plecat la avion de la o milonga de dupa amiaza. Era super mishto, iar eu plecam. Muream de ciuda ca trebuie sa plec. Ca eu plecam si ceilalti ramaneau si la ultima milonga de seara. Ii invidiam. Vroiam sa raman dar nu aveam ce sa fac.

Am fost in urma cu cativa ani la un maraton inafara Romaniei. Am plecat dupa ultima milonga de duminica, despre care azi chiar nu-mi mai amintesc nimic, insa alti prieteni au ramas si la Afterparty-ul de luni si au venit extaziati de acolo. Ca ce minunat a fost luni seara! Si ca abiea asteapta sa mearga si anul urmator. Eu nu am mai fost deloc la acel eveniment si nici nu mi-am mai dorit sa merg. Ei s-au dus. De mai multe ori.

Este o mare responsabilitate ca si DJ sa ai ultima milonga de festival pe mana. Oamenii sunt obositi dupa trei zile de nopti dansate si cursuri peste zi, este greu sa-i tii activi a la long pe pista fara sa-i obosesti prea tare si in acelas timp sa tii energia sus, unde mai pui ca daca intrerupi milonga cu un show, concert, cantare ceva prea tarziu in noapte, i-ai trimis direct la culcare, ca nu mai au energie sa reintre in dans. Si te mai si bodogane ca mai aveau de dansat cu X si cu Y dar dupa acel intermezzo au capitulat. Acum depinde.... poate organizatorii sau DJ-ul sunt si ei obositi si mai vor sa mai plece si ei acasa... tre' sa gaseasca o modalitate eleganta … ca sa nu puna scaunele pe mese si sa stinga lumina.

La finalul altui eveniment care s-a terminat cu o milonga de dupa-amiaza, a fost un calup de tande cu ceva muzica alternativa. Erau ultimele mele dansuri la acel eveniment, care fusese exceptional de la cap la coada. Insa muzica m-a taiat … asa cum se taie maioneza... Mi-am cerut scuze fatza de partener, i-am explicat ce se intampla si am iesit din sala. Mi-am luat bagajul si am plecat la drum spre casa. Pufnind. Mi-a fost o ciuda de-am murit. Doua tande aveam pana la plecare si s-au dus pe apa sambetei! Pai, sa nu-i dai la gioale, mama lui de Zmeu... de DJ? L-am tinut minte ca pe un cal breaz.

Ca si organizator si ca DJ este adevarat ca nu poti sa multumesti pe toata lumea, dar daca cunosti publicul, poti gasi o modalitate sa-i incanti pe rand pe fiecare, sa primeasca fiecare o bombonica si un pupic pe frunte si sa plece fericit acasa. Daca vezi pe X si Y in sala si stii ce preferinte muzicale au da-i o tanda sa-i mearga la suflet si te va iubi toata viata. E simplu. Daca ne gandim ca astia de la tango umbla in haite pe la maratoane, formate in jurul cam acelorasi preferinte, poti sa logaritmezi si sa afli ca cu anumite tande ai rezolvat un grup de oameni. Apoi treci la urmatoarele haite. Ridica-i pe toti de pe scaune. Da-le la fiecare cate ceva. Si repede. Nu la editia urmatoare, atunci pe loc cat sunt in sala, dara d'aia esti la butoane, sa faci lumea sa se simta bine ;) Ador cand aud la milongi cand cineva zice "Nu pot sa stau jos, am nevoie de o pauza, dar uite si tu ce muzica este, cum sa stai jos!"

Oamenii accepta o pauza scurta. Dar cu un calup mai lung de pauza i-ai pierdut definitiv. Poate au de prins un tren sau un avion... iti pleaca acasa. Cum vrei sa plece? Fredonand ultima melodie sau …? E cartea de vizita a evenimentului. La anu' sau saptamana viitoare vrei sa mai revina cu acelasi entuziasm?

Stiti ultimul demo al lui Csongy cu Antonella de la TV, cel cu vampiru', da. Eu imi aduc aminte poza de final, dar sa mor daca mai stiu cum incepe :))

Mai am de zis... in episodul urmator.

Va urma.