Ti s-a intamplat sa te uiti la un video cu o demostratie spectaculoasa de tango si sa vrei sa faci si tu nu stiu ce schema pe care o fac ei acolo? Ai incercat de mai multe ori? Si ti-a iesit? Cam de cate ori ai derulat inapoi cele cateva secunde ca sa vezi exact ce fac ei acolo? De cateva zeci de ori; si apoi le-ai aratat si altora; si ati incercat mai multi sa faceti schema respectiva si tot nu v-a iesit ce faceau ei in clip. Suna foarte cunoscut, nu?
Uite asa a aparut “Salida Basica”, sau “Basico”, adica acea insiruire de opt pasi, care vrea sa cuprinda cam toti pasii de baza din tango. Din considerente “metodologice”. Adica dansatorii de tango, la un moment dat si-au dat seama ca au nevoie de termeni tehnici cu care sa poata comunica verbal, rapid, intre ei despre miscarile/pasii din tango. Probabil ca sa nu mai stea sa arate de fiecare data o insiruire de pasi au inceput sa le dea denumiri. Apertura, cross, ocho, giro, sacada, gancho, volcada, media luna, enganche, corrida, baldosa, parada, pasada, barrida, arrastre, boleo, entrada, ocho cortado, enrosque, lapiz, americana, etc. Iar in momentul de fata exista material suficient pe internet daca dai o cautare pentru “terminologie de tango”. Liste cu o multime de termeni, mai mult sau mai putin explicati pe intelesul unora.
De ce sunt interesanti acesti termeni, la ce-i bun de stiut? Pentru ca odata stiuti, poti descifra ce danseaza cineva. Poti desface un dans intr-o insiruire de elemente, care mai apoi le poti reproduce exact in insiruirea respectiva si iata cat de simplu este sa citesti un tango! Cam tot asa, este la fel de simplu daca vrei sa constuiesti o coregrafie pentru un tango de scena. E mult mai usor daca stii insiruirea elementelor.
Si in muzica, daca stii notele muzicale, poti sa citesti o partitura. Daca stii sa canti notele, poti sa faci muzica. In matematica, daca stii cifrele poti sa faci socoteli. Daca stii tabla inmultirii poti sa faci calcule interesante.
La scoala de muzica, la inceput, in procesul de invatare, cand inveti sa canti o partitura, nu este suficient sa invete doar degetele sa cante pe un instrument; degetele vor invata drumul automat de la o nota la alta, dupa multe repetitii, dar e foarte important ca partitura sa fie invatata pe dinafara, nota cu nota, ca o poezie, ca tabla inmultirii. Mintea trebuie sa fie activa, prezenta... ca in cazul in care canti la o oarecare auditie, iar mintea incepe sa culeaga floricele pe campii, sau cand tracul este urias pentru ca directorul scolii si toti profesorii si toti elevii scolii sunt adunati gramada in sala, iar tu esti singur cu instrumentul pe scena si trebuie sa dai tot ce ai mai bun, mintea este cea care dicteaza degetelor exact ce nota trebuie sa cante si ce note urmeaza. Adica exista un plan de back-up care sa nu te lase sa te impotmolesti. In plus, daca mintea este treaza si nu doarme pe tine, iti poate distrage atentia de la emotii si iti da de lucru, acel lucru pe care il ai de facut. Daca partitura e inregistrata adanc in memorie, exista sansa sa te scoata din bucluc, cum ar fi: mi re mi re mi, si re do la, do mi la si, mi sol si do, mi, mi re mi re mi, si re do la, do mi la si, mi sol si doooo...ooo....oooo, mi, mi, mi, miiiii...ii.iiii etc.
In plus pentru leaderi, toate jucariile si toate gadget-urile noi sunt foarte interesante si atractive. Ei trebuie sa aibe rotitele in permanenta miscare. Daca pauza rotitelor este prea lunga se plictisesc si-si pierd interesul... pentru tango. Asadar, structurarea si reprezentarea tangoului in mintea lor este importanta, pentru ca face din acest tango o masinarie foarte interesanta. Daca incepi sa le povestesti cum ca din basico din pasul 5 ai posibilitatea sa dai drumu' la 64 de feluri de sacade deja i-ai vrajit! 64? Cam da. Serios? Cat se poate de serios. Ce, nu stiati ca pot fi 64 de sacade?
Am fost la un curs unde la sfarsit ni s-a dat dictare: profu' spunea o secventa, verbal, fara sa ne arate ce si cum sa facem, iar noi trebuia sa facem pasii respectivi. A fost super mega fun si in acelas timp, foarte constructiv.
Pentru unii leaderi, sau cel putin la inceput, crezi ca cu cat stii mai multe “scheme”/”pasi” cu atat esti mai avantajat. E interesant sa le poti face, e super mega atractiv sa inveti sa le faci, te tine in priza si iti ocupa mintea toata ziua, de dimineata pana seara. Ca bun dansator e bine sa le poti face, dar nu e de bun gust sa le etalezi pe toate intr-o singura melodie...
Ca leader e foarte de folos pentru dansul in milonga sa stii in orice moment (par exemple in orice pas din cei 8 din basico) ce posibilitati ai ca sa pornesti in alte combinatii si ce posibilitati ai ca sa iesi din ele, de fiecare data altfel, in asa fel incat sa nu intri intr-un automatism si sa repeti acels lucru over and over again, ca o placa de disc vinil zgariata din bancul cu Bula... “Copii, vreti sa ascutati o poveste?/ Copii, vreti sa ascutati o poveste?/ Copii, vreti sa ascutati o poveste?/ Copii, vreti sa ascutati o poveste?/ Copii, vreti sa ascutati o poveste?“
Ca follower, daca stii terminologia practica a tangoului, poti sa citesti foarte usor intr-un videoclip cand si cum face cineva niste adornos-uri de exemplu. Si de asemenea, daca stii lucruri, poti sa te prinzi cam ce posibilitati de “scheme” are un leader si nu te poate surprinde sa te prinda pe “picior gresit”, si poti sa prinzi locul si momentul unde sa-ti inserezi propriile adornosuri. Nu trebuie neaparat sa redescoperi roata pe cont propriu prin incercari impiedicate, poti sa fii doar isteata!
Divagand putin de la subiect, cumva mi se pare ca traducerea din spaniola in engleza a cuvantului “leader” nu e chiar intamplatoare in tango. Daca ne gandim ce inseamna leader. Si de aici cred ca leader-ii sunt cei mai importanti in dezvoltarea tangoului din fiecare comunitate. Pentru ca ei conduc si creaza dansul. Follwer-ii, in principiu, nu pot decat sa urmeze ce conduce leader-ul. Si atunci dezvoltarea follower-ilor depinde direct de leaderi din aceasta perspectiva. Si deci, logic, devlotarea comunitatii, depinde de leader-i.
Revenind la tangourile noastre, daca stii sa citesti tango, poti sa inveti mai usor sa scrii tango. Chiar poeme de tango cu pensula direct pe dusumea. Fiecare din noi e un artist, un poet si isi picteaza sau isi scrie opera cu fiecare pas, cu fiecare dans.
Dansul este muzica. Zicea cineva ca muzica este matematica. Logic, dansul este matematica?!???
Data viitoare dam extemporal.
Materia de studiu, video de mai sus.
Scoateti o foaie de hartie, cartile in banca:
Cate giro au fost? Pe stanga? Pe cealalta stanga? Stanga cui …??? Cum care stanga?
Cate sacade? De care sacade?
Cate boleo-uri au fost? Entrada? Barrida? Etc...
Si acum puneti-le in ordinea cronologica.
Dansati ce ati scris pe hartie, pe aceeasi melodie ;)
Comentarii