Tango: miscare vs. progres



Daca inoti intr-un lac lin, sa dai din maini si din picioare ar putea sa te ajute sa inaintezi spre mal, sau in ce directie iti doreste sufletu', cu conditia ca miscarile sa aibe o logica si un sens; daca dai insa din maini si din picioare fara nici o noima s-ar putea insa sa stai pe loc cu mult succes, fara sa inaintezi deloc. Acum depinde ce-ti doresti, daca doar vrei sa stai pe loc poti sa bati apa, dar daca vrei sa ajungi undeva s-ar putea sa nu foloseasca la nimic.

Dintr-o alta perspectiva, in alta situatie, intr-o mlasina spre exemplu, daca dai mult din maini si din picioare s-ar putea sa te afunzi mai rau decat daca nu ai face absolut nimic.

Ca sa traduc in peisajul de la tango, poti sa dansezi mult si foarte mult si asta sa nu te faca un dansator mai bun. Poti sa faci multa miscare la tango in fiecare seara, 365 de zile pe an, dar nu-ti da nimeni nici o garantie ca asta te va face sa-ti cresti nivelul de dans in mod calitativ.

Da este adevarat ca in primii ani tangoul se invata in kilometri, asta iti va da incredere in miscarile pe care le tot repeti, dar nu inseamna neaparat si un real progres. Decat daca ceea ce faci faci cu un scop anume, urmarind ceva anume. Adica daca vrei sa iesi din lacul de mai sus o sa gasesti miscarile necesare de inaintare care sa te duca la mal cumva, dar asta inseamna numai supravietuire. Insa daca vrei sa traversezi lacul de mai multe ori ca antrenament pentru un swimathon, o sa ai o cu totul si cu totul alta abordare asupra inotatului in sine.

Acum depinde de abordarea fiecaruia in ceea ce priveste tangoul, daca o iei doar ca pe un divertisment, ca o pe o balaceala ti-ai pierdut deja timpul degeaba cu aceasta citire. Daca insa vrei sa ai o distractie care sa te si implineasca cat de cat, poti alege sa faci mai mult decat sa bati pasul pe loc Poti sa incepi sa te intrebi daca in ultima perioada (3-6-9-12 luni, cat vrei tu) ai observat la tine un dans mai bun, sau diferit, sau ai adaugat ceva.... sau faci tot aceleasi lucruri pe care le faceai inainte si nu s-a schimbat nimic. De cand nu s-a schimbat nimic? Apoi poti sa te intrebi daca vrei cu adevarat sa dansazi un tango mai bun. Si daca chiar vrei, ce poti sa faci in sensul acesta?

Cred ca toate raspunsurile la toate intrebarile se gasesc deja in noi, nu cred ca mai e nevoie sa dau si aici o lista si sa repet lucruri enumerate in atatea alte articole. Cred ca avem deja raspunsurile la intrebarile noastre inauntrul nostru, dar nu vrem sa le acceptam, sau ezitam, sau amanam. Ca daca am raspunde ar trebui sa ne punem pe treaba, iar asta este un lucru incomod :) Si totusi stim ca daca am face ceva am avea si rezultatele dorite. Dar cu toate acestea nu facem. Dar vrem tango mai bun si mai mult intotdeauna, firesc.

Daca dansezi tango mai repede, cu viteza mai mare, cu mai multe miscari decat sunt necesare, cu mii de inflorituri sau cu tot arsenalul de figuri pe care le ai la tine, poti spune ca te misti mai mult, dar asta nu inseamna neaparat ca chiar dansezi mai bine. Poate fi o etapa, dar de cat timp stai in ea?

E posbil sa vrem sa facem lucruri dar sa nu avem cunostintele necesare pentru a le face asa cum vrem noi sa iasa. Da, in tango. Sa calcam intr-un anumit fel, sa dansam intr-un anumit fel, sa ne miscam intr-un anumit fel. E adevarat ca nimeni nu s-a nascut invatat, toti am invatat cand eram mici sa mergem, mai intai de-a busilea, in patru labe, apoi in doua si mai tarziu alergam, deci care ar fi calea fireasca si naturala de la o miscare haotica "du-te, vino" la un real progres?



Comentarii

Unknown a spus…
Suntem o comunitate tanara. Unul dintre viejos (80+) povestea ca l-a invatat tasu tango si primii 3 ani (avea vreo 12 ani) doar a mers, singur, pana ce tatal a zis ca e ce trebuie. La noi dupa ce a ajuns tango in Romania, neavand cultura si respectul fata de aceasta, am inceput sa facem cat mai multe, cum ne-am priceput. In acelasi timp s-a creat si o mentalitate in ton cu aceste "progrese". Mentalitate care are niste standarde pe care le vedem astazi si asupra carora unii mai rasariti contempleaza contrariati. Cu alte cuvinte, ne-am dat seama ca "nu e chiar asa". Cine are curaj, o ia mai usurel. Unii s-au resemnat si o fac cum s-au invatat, sub egida "e o tara libera". Cat despre prezent si viitor, lucrurile probabil vor merge la fel multi ani daca nu se coalizeaza oamenii pe o singura filosofie. Personal, (desi in ultimul timp nu mai sunt expus international) vad ca se duce international o batalie intre cultura de tango si sportul de tango (nu vorbesc de escenario, ci de maratoane si festivaluri). Fara calitate nu poate exista progres. Iar fara progres nu poate exista un viitor in tango. Noroc ca sunt destui nebuni care prefera sa petreaca timpul singuri in studio decat pe la milongi. Ei sunt cei care trag in sus masele prin munca lor si inspiratia pe care o dau cu spectacolele de la festivaluri. Restul e in mare parte balaceala :)

Cautati in acest blog